Patru lucruri pe care trebuie să le faci pe Facebook (începând de mâine)

Mark Zuckerberg

Accesul la internet devine un drept şi odată cu asta, ajungem să depindem extraordinar de mult de imaginea noastră digitală.

Dacă până acum puteam face lucruri pe persoană fizică sau juridică, internetul ne dă acces la un fel de persoană digitală. Acest lucru vine cu evidente drepturi şi obligaţii. Responsabilitatea este întâi a noastră, înainte să avem ce să cerem giganţilor internauţi precum Google sau Facebook.

Serviciile de la Google şi Facebook sunt obligatorii în ordinea digitală a zilei, pentru utilizatorii generali. Însă pe lângă toate beneficiile pe care ni le-au adus, conectând lumea, cei doi giganţi produc şi un soi de poluare pe care, la fel cum fumăm sau consumăm alcool, o tolerăm în viaţa de zi cu zi. Paralela este poate imperfectă. Consumul de internet pe reţele sociale poate duce la depresie, anxietate, sentimente de singurătate şi izolare, scăderea stimei de sine şi chiar la tendinţe sinucigaşe.

Din multe puncte de vedere, Google este internetul. Ne-a făcut dependenţi de informaţie, fără să mai fie nevoie să înmagazinăm (memorăm) detalii. Unii ar numi-o tâmpirea unei întregi generaţii, alţii ar felicita motorul de căutare pentru faptul că nu mai ai nevoie de informaţii memorate, cât timp ai la dispoziţie Google. Principala problemă este în educaţie, profesorii fiind aproape obligaţi să ofere informaţii la zi, din surse din ce în ce mai neclare sau nesigure, dar minusurile ţin şi de disponibilitatea (chiar dispoziţia multora dintre noi) la ştiri false. Există alternative la serviciile Google, dar pentru utilizatorul general acestea sunt greu de accesat (în situaţia în care mulţi români încă mai au conturi de mail pe Yahoo după ce toate au fost sparte de hackeri, de cel puţin două ori).

Sigur, putem închide contul de Facebook, dar în situaţia curentă nu există alternative la reţeaua socială şi lipsa unui cont ar putea fi înţeleasă şi drept un soi de ostracizare sau auto-surghiun de la tot ce se întâmplă în bulă. Este în natura noastră să fim sociabili, suntem animale sociale, deci nu susţine nimeni tăierea oricărei legături cu site-ul. Există, însă, câteva măsuri de bun simţ pe care le putem lua:

1. Controlează-ţi datele

• Limitează vizibilitatea postărilor (ascunde-le pe cele foarte vechi şi nu mai posta public aşa mult).
• Opreşte indexarea postărilor tale de Facebook pe Google.
• Ascunde-ţi lista de prieteni şi limitează datele pe care le postezi (oraş, biografie, familie, educaţie etc.); nici măcar prietenii n-ar trebui să aibă acces la ele şi în niciun caz Facebook.
• Uită-te şi la ce aplicaţii au acces la contul tău (te loghezi sigur prin alte locuri cu datele de Facebook).
• Dacă tot eşti aici, schimbă-ţi parola în altceva decât „parola1234” şi activează 2FA (logare în doi paşi).

2. Nu mai interacţiona cu tot (like-uri şi share-uri)

• Orice like sau share este analizat de Facebook pentru a-ţi oferi produse şi servicii. Practic, avem o cursă zilnică să strângem puncte internaute (like-uri şi share-uri) şi devenim dependenţi de acestea. Devenim atât de dependenţi, încât Instagram (un serviciu Facebook) ia în calcul ascunderea lor. E o idee bună, care ar putea fi folosită şi pe Facebook.
• Nu spune nimeni să te opreşti din apreciat şi distribuit (SHARE MAXIM!!), doar că devine un obicei care mai degrabă serveşte marketerilor (sau persoanelor care îşi construiesc imagine online). Fă o regulă simplă, pe stilul lui Marie Kondo: mi-a făcut această postare bine? Am învăţat ceva din ea? M-a făcut să zâmbesc cel mai mult din ce am văzut până acum?

3. Încearcă să adaugi doar conţinut original

• În directă legătură cu punctul de mai sus, este vorba despre ce postezi tu. Există o perversitate deosebită din a prelua ceva ce ştii că va fi popular, un articol, un meme, o postare a altcuiva. A se nota că punctul actual începe cu „încearcă”, pentru că nu te opreşte nimeni din a fi noul Marius Comper, dar dacă nu ai scopul asumat de a distribui cele mai importante ştiri pe Facebook, orice peste 2–3 postări pe zi este, pur şi simplu, spam şi o vânătoare de like-uri.
• Încearcă să adaugi conţinut original: gânduri, fotografii făcute de tine, subiecte chiar noi sau interesante. Foloseşte metoda Kondo, dar invers: urmează să fie interesant/educativ sau extrem de haios ce postez?

4. Informează-te doar de la sursă / de pe site-uri

• Scopul Facebook este să te ţină pe site-ul său şi să-ţi ofere orice vrei. După cum probabil ştii, există un algoritm întreg care funcţionează pentru orice postare care favorizează conţinutul video, apoi fotografiile şi care preferă link-uri interne, hashtag-uri şi nu ştiu câte alte considerente; nu în ultimul rând, algoritmul timeline-ului, al felului în care vezi ştirile nu te ţine la curent cu cele mai noi ştiri (nu toate). Vezi o postare recentă, apoi ce au mai făcut doi, trei prieteni ieri, apoi câteva postări vechi pe care nu le-ai văzut de la alţii etc.
• Este important să fii la zi cu ştirile şi să foloseşti un simţ critic în consumul de informaţii. Peste jumătate din cele mai traficate titluri de ştiri pe Facebook provin din surse de fake news sau au în spate site-uri dubioase, ultra-politizate. În loc de 10 like-uri date inutil, mai bine intri pe 5 site-uri de ştiri (pentru că informarea din mai multe surse este obligatorie). În mod ironic, Google News în română oferă organizarea celor mai importante ştiri pe subiecte şi în general din surse relativ curate (nu întotdeauna, dar măcar îţi da opţiunea să alegi sursa ştirii).

Alternative

Nu există alternative gratuite perfecte la Google, la Facebook în niciun caz. Variante plătite există, în mod cert, dar puteţi să vă derulaţi activitatea online cu o combinaţie de Firefox/Brave, ProtonMail, Dropbox, LibreOffice şi eventual OneDrive.