Noua ordine mondială a afacerilor: românii de la Appscend i-au cucerit pe cei de la Deutsche Telekom
0
Afacerile tinerilor încep în continuare din garaj, dar nu mai sunt finanţate de buzunarul generos al părinţilor, ci caută banii şi relaţiile la acceleratoare. Organizate de firme mari din toată lumea, ele aduc bani şi susţinere. Am fost la Cracovia pentru a vedea echipele care concurează pentru banii şi susţinerea Deutsche Telekom. Echipa românească Appscend a fost printre cei doi câştigători ai acestei ediţii.
Easy Like a Saturday Morning
I-ai fi găsit pe mulţi în birourile unor corporaţii. Sau poate la vârsta în care ora 10:30 înseamnă o trezire târzie, căci, nu, vine seara de sâmbătă. Dar suntem în 2014, iar de câţiva ani un nou model de succes răsare. Unul care-i provoacă, care elimină mitul antreprenorul cu un capital uriaş la început de drum. Tinerii care pe 14 iunie 2014, într-o dimineaţă, au ales să fie într-o clădire industrială de pe malul drept al Wislei Cracoviene vor să fie finanţaţi. Au deja idei de afaceri, au şi un produs, dar încă nu au un drum.
Ei sunt noua ordine mondială a afacerilor.
Au ales calea acceleratoarelor sau incubatoarelor. Pe scurt, mici fabrici de afaceri unde corporaţii mari sau investitori ascultă prezentări de cinci minute şi oferă bani. De-ar fi aşa de simplu. În spatele celor cinci minute din ziua demonstraţiei, când Power Point-ul trebuie să fie ca la carte, iar produsul brici, stau sute de ore de muncă.
Sunt la hub:raum Cracovia, Demo Day, iar 10 echipe, dintre care două din România stau în faţa unui juriu care le oferă şansa de a intra în reţeaua de influenţă Deutsche Telekom şi o finanţare copioasă. Din boxele amplasate în tavanul unei săli mari, decorate minimalist, cu ventilaţia la vedere, se aude “Easy Like a Sunday Morning”. E sâmbătă şi în faţa proiectorului un tânăr cu o cămaşă albă, perfect călcată, repetă muţeşte discursul. Ca un jurnalist în faţa doamnelor de la corectură, aşa şi aceşti tineri antreprenori se simt ca nişte copii în faţa juriului.
Ghetoul deschide uşi
hub:raum Cracovia e amplasat aproape poetic. E amplasat în zona industrială a oraşului. În dimineaţa aceasta rece, în briza Wislei, arată perfect banal. Dar suntem la cinci minute de o colecţie de nume de tristă amintire: Plac Bohaterow Getta, Lwowska, Rekawka, Wegierska. Nu vă spun nimic? Suntem la cinci minute de fostul ghetou nazist. Oraşul a reînviat, iar la umbra trecutului, hub:raum Cracovia e un accelerator de afaceri care priveşte spre viitor.
În jur e expresia anticorporatismului. 10 echipe urmează să prezinte proiecte pe scenă, iar câteva vor pleca mai departe la Berlin, la celălalt sediu al companiei şi vor primi finanţare.
Ţevile mari, pereţii nefinisaţi, scaunele de plastic ieşite din laboratoarele Ikea, birourile largi şi bucătăria la comun sunt ca o imagine împotriva biroului clasic, mochetei, pereţilor serioşi ai birourilor unor multinaţionale. Spaţiul se transformă în permanenţă. Scena prezentării devine loc pentru o formaţie din Cracovia. În spatele ei, un perete se glisează şi face loc bucătăriei. Sălile de şedinţă snt în spatele unor panouri de plastic, iar nişte scânduri unite între ele ţin loc de masă.
Aşa sunt echipele din faţa noastră. Nu vor să fie angajate. Vor să aibă independenţă, iar soluţia modernă este un accelerator, care să le ofere finanţare. Ştiţi ce? E simplu. Oricine poate fi antreprenor şi să intre în Biserica Startup, acest termen care nu se vrea doar o afacere la început de drum, nu doar un butic la colţ, ci o expresie a inovaţiei.
O galerie foto a evenimentului de la Cracovia puteţi vedea mai jos (apăsaţi pe săgeţi pentru a naviga prin imagini)
Senzori şi dispozitive conectate
Imaginează-ţi o lume în care senzorii ştiu ce faci, în care televizorul tău e conectat la telefon, în care planta ta te anunţă că are nevoie de apă. Stai aşa. De fapt, asta e lumea pe care o avem acum, iar echipele de hub:raum Cracovia încearcă să intre pe această piaţă.
La finalul lui 2013, într-un interviu pentru Adevărul, Sebastian Văduva, cel care conduce Appscend spunea că sunt un startup mai bătrân şi că viitorul va fi second screen. Cu astfel de soluţie au venit şi la Cracovia.
80% din oameni folosesc o tabletă în timp ce se uită la televizor, arată un studiu Nielsen din 2014. Soluţia Appscend e una combinată. Platforma lor permite programatorilor să creeze aplicaţii mult mai uşor, iar aplicaţiile pot fi conectate la ce se întâmplă la televizor. Un asemenea exemplu au fost în România aplicaţiile Românii au Talent şi Vocea României. Pe scena din vechiul cartier evreiesc, Andrei Marinescu cucereşte juriul cu soluţia sa, căci pare şi cel mai matur startup de până acum.
Din primii cinci competitori, doi conving publicul, cel puţin aşa spun aplauzele. Pe lângă românii de la Appscend, polonezii de la Vormlab Clime vin cu o soluţie pentru monitorizarea temperaturii cu ajutorul senzorilor. Dispozitivul lui e mic, de dimensiunea unei pastile şi se lipeşte de orice obiect din casă. Să zicem, de o plantă. El ne spune când să o udăm, iar avantajul lor este preţul - 11 euro şi promit că primesc comenzi încă din noaptea aceasta.
Andrei Marinescu de la Appscend prezentând echipa sa
Vormlab le promite celor de la Deutsche Telekom 10.000 de dispozitive până de Crăciun, care să fie vândute împreună cu telefoanele mobile. Problema lor e şi un avantaj. Piaţa de senzori e mare. Uriaşă. Va ajunge la 92 de miliarde de dolari până în 2016. Dar dispozitivul lor de 11 euro nu are o baterie reîncărcabilă, aşa că trebuie înlocuit regulat. Plus, într-o casă conectată nu ne este de ajuns doar unul singur.
Celelalte trei echipe? ZenMakers vrea să fie încă o brăţară inteligentă, cu avantajul că poate face plăţi mobile, KHAL e o platformă pentru conectarea oricărui obiect la internet, iar Light Beat e o platformă pentru slăbit.
A doua sesiune, a doua echipă din România
A doua sesiune înseamnă şi a doua echipă din România pe care o aşteptăm, căci suntem şi subiectivi. Qalendra e un nume de care aud pentru prima dată la Cracovia. De altfel, înţeleg şi de ce. S-au lansat acum două săptămâni şi vor să fie o altfel de platformă de turism, concentrată în jurul aventurierilor.
Cristian Munteanu şi Dragoş Roşca au lucrat în publicitate până acum un an. Nemulţumiţi de direcţia industriei, au decis să-şi facă un startup. Cristian a vrut să se ducă în Franţa să facă skydiving şi scuba diving. Dar toate site-urile accesate i-au spus că în regiunea Provence ar putea vedea câmpuri frumoase de lavandă. Dar el nu voia lavandă. Aşa a venit ideea. Pe Qalendra putem să ne planificăm concediul în funcţie de evenimentele care se desfăşoară într-o anumită perioadă. Vrei să mergi la Oktoberfest? Qalendra îţi permite să rezervi un hotel, un bilet de avion şi chiar asigurare medicală.
Platforma e făcută în aşa fel încât să ia în considerare preferinţele noastre şi ne face sugestii de festivaluri, evenimente şi destinaţii potrivite.
Marea lor problemă în faţa juriului este conexiunea dintre ei şi Deutsche Telekom. Ca orice companie mare, germanii nu vor să investească pur şi simplu, pentru că ideea este extraordinară. Nu, Deutsche Telekom încearcă să găsească o anumită sinergie cu un produs pe care să-l susţină şi, de ce nu, să-l integreze.
Echipa Qalendra în faţa juriului.
Probleme reale rezolvate prin tehnologie
Cele mai interesante proiecte din a doua sesiune de prezentări au venit din Croaţia şi Slovenia. ThiefScry e un gadget care se montează pe bicicletă, la roată, nu poate fi scos şi care nu permite furtul bicicletei. Ce face acest antifurt inteligent de 200 de dolari? Dacă un hoţ ne ia bicicleta, alarma de 110 de decibeli porneşte, iar aplicaţia de pe telefonul nostru ne arată exact unde e bicicleta.
Iar Ebloo vrea să rezolve problema tuturor posesorilor de smartphone - autonomia bateriei. Acum, ori rezistăm pe Mod Avion, ori ne luăm o baterie externă. Dar mulţi dintre noi uită să încarce acumulatorul suplimentar. Aşa că Ebloo vine cu un model de bancomate de încărcate. Şi propunerea lor? Ca acestea să fie amplasate în sediile operatorului de telefonie mobilă, care poate cuceri astfel şi clienţii altor firme.
Soluţia de antifurt conectat la smartphone a celor de la ThiefsCry
Modelul lor e simplu: rămâi fără energie în baterie, chiar şi în acumulatorul Ebloo? Atunci te duci la o staţie de reîncărcare, îţi laşi acumulatorul şi iei altul. Practic, nu deţii produsul fizic, ci un abonament la un serviciu. Bateria ar urma să coste 30 de dolari, iar abonamentul lunar 5 dolari. O încărcare individuală costă un dolar. Modelul nu e implementat încă, dar poate fi oferit ca serviciu suplimentar de un operator cum e T-Mobile.
La coadă rămân Micropall şi Monkey Data, soluţii interesante, dar foarte tehnice, de analiză de date şi conectare inteligentă a dispozitivelor.
Pe lângă prezentări, atmosfera a fost una relaxată, după o săptămână de îmbunătăţiri şi muncă
Cât de mult contează rezultatul?
Dacă echipele câştigătoare nu au ce face cu banii, atunci efortul a fost în zadar. Dacă o echipă primeşte 80.000 de euro şi asta înseamnă că poate construi un prototip şi poate să trăiască şase luni, dar fără perspective viitoare, atunci sistemul e defect. Din acest motiv, jurizarea se face pe un raport. Se analizează atât calitatea şi inovaţia, dar şi modul în care vor fi folosiţi banii. Fiind fonduri venite de la Deutsche Telekom, compania germană caută şi să integreze unele produse în sistemul propriu.
Deutsche Telekom a decis că echipele în care vor investi sunt Appscend şi Khal. Alegerea dovedeşte că acceleratorul a ales să investească în echipele care, deşi nu arată foarte sexy ca tehnologie, ci pot monetiza şi conecta mai multe platforme.
Două alte echipe au fost invitate pentru discuţii suplimentare. ThiefsCry şi Vorm Lab au produse fizice foarte bune, dar modelul de monetizare încă nu este bine pus la punct.
Câştigătorii pe scenă
Ce înseamnă accelerarea unei afaceri?
hub:raum e un program de accelerare de afaceri sponsorizat de operatorul Deutsche Telekom. Scopul? Creşterea unor afaceri în faza dezvoltării. Accelerarea? E practica modernă prin care o firmă la început de drum primeşte ajutor financiar, dar şi relaţii de la un partener mai mare, care finanţează şi, în cele din urmă, primeşte şi un procent din cadrul afacerii.
Deutsche Telekom are 150 de milioane de clienţi, iar cei care intră în acest program de accelerare primesc în primul rând acces la această bază imensă de clienţi. Ar putea să se folosească de aceşti clienţi prin preinstalarea aplicaţiei lor pe dispozitivele mobile sau prin legături cu parteneri mai mari pe care le are concernul german.
Există două tipuri de investiţii pe care le face Deutsche Telekom - în afaceri încă în faza iniţială (Alpha), dar şi în unele modele deja deschise. Prima rundă de investiţie înseamnă maximum 30.000 de euro, iar partea a doua mai poate aduce 50.000 de euro şi 10-12% din firmă.
Finalul unei săptămâni lungi
Pe lângă acest lucru, Deutsche Telekom pune la dispoziţie şi spaţiile de lucru. Trendul actual înseamnă spaţii de muncă la comun, unde mai multe firme împart un birou şi se ajută reciproc.
De exemplu. Deutsche Telekom are asemenea spaţii la Cracovia, Berlin şi Budapesta, iar în România colaborează cu TechHub. Pentru spaţiul din Cracovia, după cum au declarat reprezentanţii hub:raum, există şi firme de design, traduceri şi dezvoltare care ajută startup-urile şi primesc la schimb o chirie mai mică. Alegerea Poloniei a fost simplă - e în mijlocul Europei şi Deutsche Telekom are acces la mai multe zone de aici.
“Acum 14 ani acest loc nu exista. Şi, pentru numele lui Dumnezeu, acum aveţi un accelerator aici, în locul unei fabrici de biscuiţi”, a spus John Biggs, jurnalist la TechCrunch şi membru al juriului.
"Peste tot în lume există o energie extraordinară. Mă duc în oraşe din Europa de Est şi Centrală şi mă întreabă dacă oraşele lor vor deveni următorul Silicon Valley. Şi le răspund că nu ştiu. Dar e extraordinar. Toţi banii şi toată energia concentrate în San Francisco până acum s-au împărţit peste tot în lume, Zagreb, Sofia, Cracovia”, a mai spus Biggs.
Se încarcă comentariile...
