Şcoala digitală nu e o soluţie de sănătate publică – ci face sau desface viitorul copiilor noştri

FOTO Shutterstock

De ani buni, companiile de tehnologie şi telecomunicaţii pun în discuţie creşterea digitalizării în vederea optimizării experienţelor clienţilor şi a creşterii oportunităţilor de business. 2020 a transformat acest scop aspiraţional într-o nevoie imperativă - digitalizarea reprezintă un puternic avantaj în lupta împotriva Covid-19, soluţiile oferite devenind indispensabile în desfăşurarea oricărei activităţi, îndeosebi a celor de educaţie.

Tehnologiile digitale sunt astăzi o parte inseparabilă a procesului de învăţare. De altfel, Comisia Europeană pregăteşte o serie de iniţiative politice în vederea modernizării educaţiei şi formării, oferind finanţare pentru cercetare şi inovare pentru a promova tehnologiile digitale utilizate pentru învăţare, totodată măsurând progresul de digitalizare a şcolilor.

Pandemia generată de virusul Covid-19 nu a făcut decât să amplifice o nevoie existentă - necesitatea şcolilor de a fi dotate cu dispozitive şi tehnologii care oferă profesorilor şi studenţilor abilităţile necesare pentru a se adapta la un mediu digital.

Pentru a diminua răspândirea mondială a virusului, multe ţări au închis şcolile, apelând în număr tot mai mare la varianta de studiu online. Educaţia în mediul digital s-a dovedit a fi însă o reala provocare – iar dacă dotarea cu dispozitive este o provocare dificilă, dar abordabilă de către un stat în curs de dezvoltare, crearea infrastructurii de comunicaţii necesare pentru un sistem de educaţie conectat este un proiect care necesită eforturi semnificative chiar şi pentru cele mai puternice state.

Însă nevoia urgentă de a găsi un răspuns pentru limitarea riscurilor pandemiei e depăşită de o nevoie care poate îşi găseşte mai puţin locul în conversaţia actuală dar care poate avea efecte economice grave pentru următoarea generaţie: adaptarea sistemului educaţional la nevoile viitoarei economii digitale. Deceniile ce vor urma vor transforma fundamental piaţa muncii pe măsură ce din ce în ce mai multe produse şi servicii vor deveni digitale – şi globale. Trebuie să putem livra aptitudinile şi cunoştinţele necesare pentru ca elevii de azi să poată beneficia la maxim de oportunităţile viitorului, pentru a evita segregarea economică şi crearea unei categorii neadaptate la realităţi profesionale pe care le simţim deja. Digitalizarea rapidă a şcolilor, atât la nivel de infrastructură cât şi de conţinut şi metodă educaţională este o datorie pe care o avem faţă de generaţiile care urmează – iar 5G este cu siguranţă un element crucial al acestui deziderat.

Necesitatea tehnologiei 5G şi relaţia cu companiile de tehnologie care o pot furniza a devenit parte a dezbaterii publice în toata Europa, dar din păcate conversaţia tehnologică şi economică a devenit una dominată de argumente arbitrar politice, ce creează confuzie şi întârzieri în dezvoltarea infrastructurii digitale atât de necesare peste tot în Europa. Potrivit celui mai recent sondaj întocmit de Fundaţia Kober, 85% dintre germani încearcă să îşi reînnoiască infrastructura şi capacitatea de producţie pentru a-şi spori rezistenţa la criză.

Exemplul Germaniei este unul surprinzător dată fiind poziţia sa de lider în numeroase alte domenii. Deşi este cea mai puternică economie a Europei, Germania s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce priveşte pregătirea sa pentru cursurile online, potrivit celui mai recent studiu realizat de către CEPS (Center for European Policy Studies). 

Unul dintre motive a fost reprezentat de conexiunea slabă şi instabilă la internet. Deşi peste 90% dintre gospodăriile Germaniei au acces la internet, în mod clar nu toate au o experienţă satisfăcătoare. Aceasta ar putea fi explicaţia pentru care Berlinul derulează un program de extindere al reţelei, care are drept scop transformarea Germaniei într-un paradis digital, prin stabilirea standardului 5G. La polul opus se regăseşte Estonia, care s-a clasat pe primul loc, dovedindu-se cea mai pregătită să realizeze cursuri online.

De altfel, Studiul CEPS a reflectat diferenţe semnificative între statele membre UE în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a profita de oportunităţile educaţiei digitale, dovedindu-se un punct cheie pentru adaptarea activităţilor de învăţare şi după ce va trece ameninţarea virusului Covid-19.

Extinderea reţelei reprezintă o provocare nu doar pentru Germania, ci şi pentru o mare parte a ţărilor europene care se confruntă cu o situaţie similară. Europa are o rată de acces relativ mare de conexiune la internet, iar acest lucru a condus la un cost mai ridicat de extindere, costurile incluzând nu doar tehnologia în sine, ci şi modernizarea şi adaptarea infrastructurii existente.

Din ce în ce mai multe guverne, dornice să păstreze o piaţă deschisă a serviciilor digitale devenite esenţiale astăzi, dar protejând în acelaşi timp interesele şi intimitatea cetăţenilor, consideră modelul european o alternativă atrăgătoare versus abordările americane şi chineze asupra economiei digitale. Însă UE nu poate continua la nesfârşit să se bazeze pe puterea sa de reglementare şi impactul consumatorilor săi, şi trebuie sa devină o putere tehnologică în sine, independentă de influenţa şi nevoile altor superputeri.

Este îngrijorător că, având în vedere infrastructura digitală de bază, majoritatea ţărilor europene nu sunt aliniate tendinţei de dezvoltare globală. Acest aspect ar putea afecta poziţia pe piaţă a Europei pe termen lung deoarece 5G va deveni o tehnologie care va permite evoluţia la un nou nivel a ecosistemului digital în următorii 5-10 ani. În acest sens, reglementarea UE avansează şi se dovedeşte a fi o armă puternică într-o luptă în care niciun stat membru nu poate câştiga fără să coopereze. Dar cu fiecare întârziere, determinată de factori interni sau externi, creşte şi posibilitatea ca revoluţia 5G să însemne încă un start ratat pentru Europa în cursa tehnologică şi păstrarea cvasi-monopolului american asupra datelor, infrastructurii, serviciilor şi produselor societăţii digitale.

Având în vedere că SUA şi China au o relaţie volatilă care se schimbă aproape zilnic, Europa trebuie să-şi consolideze urgent independenţa şi rezistenţa la influenţa tehnologică externă. Washingtonul are în vedere mai multe măsuri extreme legate de tehnologia 5G care ar putea afecta lanţurile de aprovizionare globale, dar şi educaţia online. Dacă evoluţiile din ultimii doi ani au demonstrat un lucru, acesta este că astfel de scenarii au un risc ridicat şi merită mai multă atenţie decât au primit în trecut.

Articol susţinut de HUAWEI