Panasonic GF6. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

Dacă nu vrei un aparat foto compact, dar vrei totuşi unul cu dimensiuni reduse (faţă de un DSLR) răspunsul este aparatul foto mirrorless. Sunt mai scumpe, sunt mai ieftine, sau sunt undeva la mijloc. Panasonic are, pe lângă cel mai bun pentru video, unul „de buget“: Panasonic Lumix GF6.

Panasonic alături de Olympus întreţine ecosistemul micro four thirds de aparate foto şi obiective compatibile. Senzorul MFT este de două ori mai mic decât cel full frame (35 mm), iar cel mai mare impact îl are dimensiunea redusă când vine vorba de sensibilitate ISO mai mare şi prezenţa zgomotului în fotografii. Panasonic GF6 este un MFT, are obiectiv interschimbabil şi acesta e review-ul „Adevărul“ pentru el.

Hardware

Panasonic Lumix GF6 are un senzor Live MOS de 16 megapixeli şi poate realiza fotografii atât în format JPEG, cât şi RAW şi filmează la rezoluţie full HD. Panasonic a lansat prima cameră foto CS (compact system camera) în 2008, se numea Lumix G1, şi de atunci au mai venit seriile GH şi GF, cea din urmă fiind de tip entry-level.

Chiar de tip entry-level, GF6 furnizează acele opţiuni de care ar avea nevoie un utilizator obişnuit cu un smartphone sau o cameră foto compactă. Are ecran tactil de 3 inci la o rezoluţie foarte bună (1,04 milioane puncte) rabatabil la 180 de grade, filmează full HD în format MP4 sau AVCHD şi sunetul este înregistrat cu microfon stereo.

Viteza de declanşare este de maximum 1/4000 sec. sau de minimum 60 şi valoarea ISO poate ajunge la maximum 25.600. Asta nu înseamnă că dincolo de 1.600 pozele sunt onorabile, dar departamentul de marketing a trebuit să furnizeze ceva şi cum în lumea DSLR-urilor se poartă această valoare astronomică, au furnizat-o şi aici. Are modurile obişnuite - P, A, S, M -, două pe care le poţi personaliza după cum doreşti, unul pentru scene, când nu ştii ce valori ar trebui să alegi şi unul creativ. Creativul implică prezenţa unor filtre care să le aplici pe poză.

Mai există şi un buton iA, mare, roşu şi care se albăstreşte de jur împrejur când îl activezi, care nu face decât să preia toate grijile cu setările şi ţie să-ţi revină doar grija pentru poză. În aceeaşi zonă se regăseşte şi bliţul care poate fi acţionat printr-un buton, comanda pentru a începe înregistrarea video şi butonul pentru a face zoom, când există obiectiv power zoom. Modelul pe care l-am primit a venit cu obiectiv Panasonic Lumix G X Vario PowerZoom 14-42 mm f/3.5-5.6.

Rafala ajunge doar la 2 cadre pe secundă şi asta până la a 7-a imagine. Per total, este un aparat mai dezvoltat decât o cameră foto compactă, construcţie din plastic cu suport din metal pentru ecran şi ieşire video HMDI. Doar corpul aparaului cântăreşte 280 de grame şi autonomia ajunge, conform CIPA, la 330 de cadre pe secundă. Eu am reuşit să fac vreo 200-230 şi să filmez cam 20 de minute.

Preţul: 2.600 lei cu obiectiv Vario 14-42 mm f/3.5-5.6. Preţul obiectivului power zoom pe care l-am avut împreună cu acest aparat ajunge la 1.800 de lei.

Design, ergonomie şi interfaţă

GF6 este redus în dimensiuni, cum era de aşteptat, cu un grip aproape inexistent şi cu o dispunere eficace a butoanelor. Aş fi preferat totuşi ca cel iA pentru modul automat să fie poziţionat în locul celui de video, cred că ar fi fost mai la îndemână astfel. Dincolo de acest aspect, aparatul nu impresionează cu nimic dincolo de valoarea lui, nici prin calitatea materialelor, nici prin design.

Dacă treci de la un DSLR la acesta, chiar şi ocazional, e cam ciudat acel grip. Este destul de mic şi ştii că este acolo ca să te ajute să ţii aparatul mai bine, dar nu face deloc asta. În schimb, e utilă bucata de cauciuc fixată pe spate, în dreptul degetului mare, ajută la susţinerea aparatului.

Este util ecranul căruia i se poate schimba unghiul şi asta nu neapărat pentru autoportrete, ci când treci să fotografiezi sau filmezi ceva de jos şi nu mai trebuie să te apleci după subiect, ci doar să înclini ecranul. Nu mi-a plăcut însă rotiţa prin care ar trebui să modifici deschiderea sau viteza de declanşare. Nu are o aderenţă prea bună şi se simte ca un element de pe o jucărie, pare că mereu e gata să pice sau să se crape.

Interfaţa meniului pentru setări e potrivită pentru folosirea prin intermediul ecranului tactil, nu ai atât de multe setări disponibile ca la un DSLR sau un mirrorless de vârf şi a fost gândită pentru cei care trec de la telefonul mobil la această cameră pentru câteva cadre în vacanţă. E colorată din plin, îţi găseşti uşor drumul prin ea, deşi sunt câteva setări mărunte pentru care a trebuit să scotocesc prin meniuri, şi în mare parte după ce ai reglat la început ceea ce aveai de reglat, nu vei mai accesa prea des acest meniu.

GF6 afişază şi câteva informaţii pe display, cum ar fi calitatea la care poţi filma, calitatea pozelor, câteva cadre mai poţi găzdui pe cardul din aparat sau în ce mod eşti. Marele avantaj în a avea un ecran tactil e că poţi focaliza prin intermediul acestuia şi e de preferat, când nu eşti sigur de focalizarea manuală, dar nici aparatul nu alege punctele pe care le vrei.

Calitatea fotografiilor şi a videoclipurilor

În timpul zilei, când lumina e potrivită şi te poţi descurca şi cu un smartphone e destul de uşor să scoţi poze decente. Am testat însă GF6 şi noaptea, sau mai bine zis la începutul ei. Am setat ISO la 3200, cea mai mare deschidere (f/3.5), viteza la 1/40 sau 1/60 sec. şi am făcut câteva poze. Pot spune că se pot obţine poze bune, când ataşezi camerei un trepied şi reduci viteza de declanşare, dar dincolo de ISO-1600 „teritoriul“ e al zgomotului şi al culorilor redate deficitar.

Revin astfel la ce spuneam la început, cum GF6 este aparatul foto perfect pentru a înlocui camera compactă pentru că fie vrei ceva mai bun, cu obiective interschimbabile, sau nu-ţi mai place cum face poze aceea. Se descurcă onorabil în cele mai multe situaţii, dar să fie situaţii cu lumină bună şi, preferabil, contrast. Când nu ai suficient contrast, va trebui să focalizezi tu printr-o atingere a ecranului. Ca timp de focalizare, acesta e foarte mic, mult mai mic decât la alte modele concurente şi aici nu e vorba de EOS M de la Canon care nu a prea excelat nici după actualizarea de firmware.

În situaţii potrivite, camera furnizează fotografii cu culori redate destul de fidel, curate şi cu un contrast bun. De asemenea, îţi poţi diversifica pozele prin filtrele de care dispune GF6, în caz că vrei să le încarci direct pe Instagram. Partea proastă aici e că filtrele nu sunt permise în modurile P, A, S, M, doar în altele în care camera decide de una singură setările.

Videoclipurile ca imagine sunt în regulă, la rezoluţie full HD, nelipsite de unele probleme, dar bune pentru o încărcare pe YouTube sau Facebook. Poţi chiar să-ţi faci câteva filme de familie cu acest aparat foto, are puterea necesară, dar are şi o problemă. Când vine vorba de sunet se schimbă puţin lucrurile. Microfonul este stereo, dar captează sunetul mai prost decât unul mono de pe Nikon D5100 sau altele similare. De preferat, dacă vrei să iasă ceva bun, ar trebui să ai la îndemână un alt dispozitiv cu care să înregistrezi sunetul.

Minusuri

Vopseaua se poate coji destul de repede de pe aparat

Uneori, amplifică prea mult detaliile din pozele în format JPEG

Grip destul de mic

Plusuri

WiFi - deşi necesită câteva minute pentru configurare

Ecran tactil, bun pentru a focaliza printr-o simplă atingere, şi rabatabil la 180 grade

Suficiente moduri de control a imaginii şi pentru cei pasionaţi de asta

Concluzie: un aparat foto compact „prietenos“ cu fotografii amatori

Este uşor, are ecran tactil şi de o rezoluţie mare (în lumea aparatelor foto), suficient de automat pentru cei care nu vor să se complice cu nimic şi suficient de ofertant în butoane pentru cei care doresc să tot seteze lucruri. Recomand oricând un aparat foto mirrorless în locul celor compacte şi aşa este şi cazul aici. Dacă nu te incomodează obiectivul (dar are şi beneficiul că-l poţi schimba cu altul), atunci pasul după un smartphone sau după un compact e un mirrorless ca ăsta.

Similare mai sunt Sony NEX-3N sau NEX-5R (nu se mai fabrică acum) sau poate unul de la Olympus, deşi acolo preţul e mai sus. Avantajul la cele concurente e că sunt puţin mai rezistente sau au o ergonomie îmbunătăţită. Panasonic GF6 pare mai ieftin decât ar trebui şi mai slab decât este cu adevărat. Poate că producătorul ar trebui să dea mai multă atenţie şi gamei entry-level.

Haide să discutăm! Ne poţi vizita şi pe pagina de Facebook „Tech Adevărul“.

→

Imaginea 1/20: panasonic gf6 foto razvan baltaretu/adevarul