Dispozitivul purtabil - primul pas către cyborgi. Românul cu cinci gadgeturi inteligente pe el

Dispozitivele pe care le purtam pe corp au devenit din ce în ce mai inteligente. Brăţările de fitness, ceasurile inteligente sau realitatea virtuală pot fi aplicate cu ajutorul unor mici obiecte care se conectează la internet şi transmit date prin senzori. Unii poartă şapte, alţii renunţă la ele după câteva luni. În orice caz, anul 2014 a fost intitulat de presa de specialitate, anul purtabilelor.

Andrei Adnan-Ismail e programator. Acum câteva luni, l-ai fi văzut plimbându-se în jurul companiei româneşti UberVu, vorbind cu partenerii săi de afaceri. Dacă voiai să ai o întâlnire de business cu Andrei, trebuia să faci paşi, aşa cum spune chiar el. Nu era o nebunie de moment, era începutul transformării sale cu ajutorul dispozitivelor purtabile. Andrei era un tip masiv şi nu găsea nicio soluţie pentru a mai reduce din masa corporală.

Viaţa de startup era haotică: somn puţin, multă mâncare proastă, ore state la birou, pe scaun şi uneori şi nopţi. Nu avea cum să slăbească doar prin orele de Qwan Ki Do la care participa. Până într-o zi când pe mâna lui a aterizat o brăţară inteligentă de fitness, conectată la smartphone şi care oferea date despre calitatea somnului şi activitatea fizică.

În decembrie 2013, un prieten al lui Andrei şi-a cumpărat o brăţară de fitness Jawbone, dar programatorul nu s-a lăsat convins de utilitatea acestor gadgeturi. Însă în martie a ajuns în Canada, în momentul când firma UberVu, fusese cumpărată de un concern local. Acolo a decis să-şi cumpere 2-3 senzori purtabili. Astfel, Andrei a început un proces surprinzător de a slăbi de la 102 kilograme cu ajutorul dispozitivelor purtabile.

Mici experimente pe sine

Andrei Ismail are 29 de ani şi de la 1 septembrie a decis să-şi dea demisia de la UberVu şi va începe o carieră de antreprenoriat pe cont propriu în domeniul gadgeturilor purtabile. A terminat Politehnica şi şi-a dat licenţa cu o aplicaţie care folosea senzorii. “Senzorii mi-au trezit interesul prin facultate, acum 6-7 ani, când am început să mă joc cu plăcuţele de circuite. Am descoperit că senzorii se încadrau în frustrarea mea că oamenii din domeniul tehnic nu trebuie să rezolve probleme mai mari. Senzorii sunt calea pentru a schimba lumea”, spune Andrei, în timpul unei conversaţii pe Skype purtate din Vama Veche.

A venit în ţară din Canada în martie cu trei dispozitive purtabile în care nu credea. “Mi-am luat un monitor care se pune pe umăr - BodyMedia, un Fitbit care s-a stricat între timp şi un Jawbone”, povesteşte Andrei. Astăzi, mai poartă un ceas inteligent Pebble Steel şi un dispozitiv de monitorizare numit Misfit Shine. E omul-senzor, cu cinci purtabile şi dorinţă de a-şi mai lua câteva. Le poartă mereu şi se monitorizează.

S-a gândit ce s-a gândit cyborgul din Bucureşti şi a decis că trebuie să aibă un scop. Aşa că a vrut să slăbească. “Dacă simţi că ai un beneficiu mare, tu îţi tai şi piciorul ca să supravieţuieşti. Dacă ai un scop bine definit, vei face orice ca să ajungi la el”, crede Ismail. Şi Andrei s-a apucat să citească. A vrut să se asigure că datele lor sunt corecte.

E o problemă a industriei. Companiile au avut bani să pompeze în senzori, dar nu ştiu ce să le zică oamenilor să facă mai departe cu ele

“Am citit pe internet mult şi am realizat că la majoritatea oamenilor e o problemă de ciclu - nu dormi corect, munceşti mult, mănânci aiurea şi deci te îngraşi. Bei Cola, bei cafele, mănânci ciocolată. Şi am zis… de unde pot eu să rup ciclul? De unde pot începe să măsor? Şi aşa am ajuns la somn, e cel mai uşor de măsurat. Porţi un dispozitiv ca Jawbone şi îţi măsoară automat somnul. Tu doar îl porţi”, explică tânărul. Iniţial, Andrei Ismail a mers pe câteva presupuneri, cum ar fi că trebuie să doarmă mai mult. Dar a observat rapid că acest lucru nu-l ajută. Apoi, a înţeles că mai mult contează calitatea.

“Făceam tot felul de mici experimente ca să văd ce mă face să dorm mai bine. În cele din urmă am ajuns la concluzia că trebuie să mănânc 2.500 de calorii pe zi, să mi le consum dimineaţa şi la prânz şi să dorm pe stomacul gol. Sport făceam deja, dar nu avusese niciun efect fără somn şi regim alimentar. După ce am făcut schimbările acestea, ajutându-mă de Jawbone, am ţinut-o tot aşa şi am reuşit să găsesc o folosinţă pentru fiecare”, explică Ismail. Aşa începe procesul de slăbire.

Un gadget pentru orice

Andrei foloseşte Jawbone (foto stânga) ca să monitorizeze somnul. “Te trezeşte când nu eşti într-un somn adânc. E genial. Chiar dacă dormi şase ore, te trezeşti cu capul limpede. E un Jawbone mai vechi şi nu poţi să vezi câţi paşi ai făcut într-un moment aleator. Trebuie să-l bagi în telefon şi să-l sincronizezi, de asta l-am folosit doar pentru somn”, spune bărbatul.

Ismail îşi măsoară antrenamentele cu BodyMedia de pe umăr, iar cu FitBit îşi măsura cât de aproape este de numărul de paşi pe care şi-l propusese. Din acest motiv, atunci când lucra la UberVu, îi invita pe oameni la paşi dacă voiau să aibă o întîlnire cu el. “Nu există nimic care să le facă pe toate şi m-au ajutat foarte mult. Am modificat discret regimul de viaţă şi nu l-am schimbat major, pentru că după ce aş fi terminat o modificare uriaşă, m-aş fi întors la regimul anterior”, spune Ismail. Acum, el mai are un ceas inteligent Basis, care măsoară pulsul cardiac şi Pebble, pentru acclerometru. De asemenea, are şi un Misfit Shine, un accesoriu mic care e folosit la înotat, deoarece este impermeabil, sau ţinut în buzunar, pentru monitorizarea paşilor.

Dar dacă ai cinci dispozitive purtabile asta nu înseamnă că vei şi slăbi. Iar Andrei a măsurat toată activitatea sa încontinuu. “E o parte ascunsă a purtabilelor. După 3-4 luni, te plictiseşti. Lumea le cumpără şi nu are un scop bine definit”, spune Andrei. Bărbatul a ţinut tabele şi are şi câteva programe care iau datele din dispozitive şi le arhivează.

Istoricul tehnologiei la purtător

Primul ceas digital a fost Pulsar, care a ajuns pe piaţă în 1975 şi avea un ecran LED pe care afişa ora exactă. Nu avea nimic inteligent, dar costa 2.100 de dolari la acea vreme (10.000 de euro la cotaţia actuală). Cu toate acestea, purtabilele au început să fie folosite în lume pentru a trişa la jocuri de noroc. În 1961, profesorul Edward Thorp de la Massachusetts Institute of Technology a purtat un fel de computer inteligent pentru a trişa la ruletă, iar în 1972 Keith Taft a inventat un computer mic, purtabil, care-i oferea ajutor la masa de blackjack. Până în 2006, odată cu folosirea iPod-ului pe post de asistent de fitness, singurul gadget folositor a fost lansat în 1987 - proteza auditivă.

Ce mai vor utilizatorii

Una dintre cele mai dificile misiuni ale creatorilor de dispozitive purtabile este să-i convingă pe oameni să le folosească mereu. Potrivit bloggerului român Radu Dumitru, autorul site-ului nwradu.ro, aceste gadgeturi nu au încă un viitor sigur. "E dificil de spus. Probabil că rolul lor principal va fi luat de telefoanele din buzunar, Samsung şi HTC având deja soluţii proprii pentru monitorizarea activităţii. Gadgeturile dedicate probabi că vor trebui să integreze mult mai multe funcţii (analiză de somn, ritm cardiac, temperatură) pentru a continua să existe pe piaţă, altfel pot avea soarta camerelor foto compacte", crede Radu Dumitru (foto). 

Bloggerul foloseşte un Fitbit Zip de mai bine de un an. Acest dispozitiv e unul care se pune în buzunarul de brichetă de la blugi şi nu trebuie purtat pe mână. "E singurul pedometru adevărat pe care-l folosesc, iar până la el mă bazam pe programe de telefon. Se sincronizează automat prin Bluetooth cu calculatorul sau telefonul şi transmite către site-ul lor numărul de paşi, aşa că am la dispoziţie tot felul de grafice şi rapoarte", spune Dumitru. El este unul dintre cei care şi-au găsit un scop - îi place să se plimbe pe jos, se duce la o sală de fitness şi este interesat de statistici. "Mi-ar plăcea un dispozitiv şi mai deştept, unul care să detecteze şi când urc scări şi deci să socotească mai bine câte calorii pierd plus unul care să-mi spună dacă noaptea dorm liniştit", crede bloggerul.

Pentru Andrei Ismail, unul dintre cei care este obsedat de astfel de gadgeturi, problema purtabilelor este modul cum ele vor fi monetizate. "E o problemă a industriei. Oamenii au avut bani să pompeze în senzori, dar nu ştiu ce să le zică oamenilor să facă mai departe cu ele. Am vorbit cu oameni din industrie şi mi-au zis acelaşi lucru. Modelul de business nu sunt banii câştigaţi din dispozitiv, ci din datele pe care le strâng de la utilizatori", spune Ismail.

El spune că odată ce şi-a atins obiectivul de a slăbi şi a ajuns la 79 de kilograme, vrea să se măsoare mai bine. Ismail vrea să mănânce mai puţine grăsimi, să îşi îmbunătăţească încontinuu regimul de viaţă şi lucrurile care-l deranjează la el."Cred că mai am cel puţin un an de zile treabă cu mine", spune inginerul român. 

Mi-ar plăcea un dispozitiv şi mai deştept, unul care să detecteze şi când urc scări şi deci să socotească mai bine câte calorii pierd plus unul care să-mi spună dacă noaptea dorm liniştit Radu Dumitru blogger

Cele mai populare ceasuri

În 2012, Pebble lansa febra ceasurilor inteligente, iar după aceea, timp de doi ani, doar Samsung a reuşit să lanseze un produs viabil - Galaxy Gear. Între timp, marii giganţi - Motorola, LG sau Asus, pregătesc sau au lansat deja ceasuri inteligente, unele chiar cu funcţie de telefon

Samsung Gear S

Nu mai departe de săptămâna trecută, Samsung a anunţat Gear S, un ceas inteligent care are şi funcţie de telefon. Ecranul curbat de 2 inchi ascunde de fapt un dispozitiv inteligent care se conectează la căşti prin tehnologia Bluetooth şi poate avea o cartelă SIM obişnuită. În rest, ceasul poate afişa ora analog şi să primească notificări de pe reţelele sociale. Pentru că orice ceas fără senzori suplimentari nu e destul de inteligent, Samsung Gear S are integrat şi un pedometru pentru paşi şi un senzor de puls cardiac. Rulează sistemul de operare făcut de Samsung, numit Tizen.

Motorola Moto 360

Americanii de la Motorola au propria lor abordare pentru ceasuri inteligente. Folosindu-se de platforma lansată de Google, numită Android Wear, dedicată ceasurilor inteligente, Motorola a prezentat un ceas inteligent rotund, care se remarcă prin eleganţă. Ceasul este conectat în permanenţă la telefon şi prin platforma Google Now oferă notificări de pe Google Maps, alerte de pe calendar şi totul poate fi controlat cu vocea. De asemenea, putem citi mesajele de pe WhatsApp, Facebook sau Google Hangouts.

LG G Watch

Primul ceas inteligent cu Android Wear care a ajuns pe piaţă vine din Coreea de Sud, de la rivalii celor de la Samsung. G Watch este un dispozitiv mereu în alertă. Ceasurile inteligente nu intră în stand by, ci sunt atente mereu la comenzile vocale ale utilizatorului şi-i oferă notificări şi informaţii în timp real. Ceasul de la LG are curele care se pot schimba în funcţie de modul cum suntem îmbrăcaţi, are un ecran dreptunghiular şi autonomie de o zi. Preţul este de 250 de dolari.

Pebble Steel

E primul ceas inteligent care a arătat că dispozitivele acestea pot arăta bine şi nu sunt doar nişte telefoane la încheietură. Pebble are acum 35% din piaţa aceasta, deşi a pornit ca o campanie de Kickstarter, care a strâns 10 milioane de dolari. Pebble oferă notificări de la telefonul mobil şi este potrivit pentru a fi mereu în alertă. Costă 250 de dolari şi funcţionează atât cu Android, cât şi cu iOS de la Apple.

Martian Smartwatch

E cel mai clasic ceas inteligent de pe piaţă, care are şi notificări active. Practic, la prima vedere ceasul nu se remarcă prin nimic. Are limbi normale de ceas, ecranul este analog. Dar o bară de notificări amplasată în partea inferioară îl dă de gol. Acolo primim notificări despre apeluri, mesaje, Facebook, Twitter, în cadrul unui text scurt, cu aspect clasic. Ceasul costă 130 de dolari şi nu face mai mult decât a fi un centru de notificări.

10 ani până la “Matrix”

Gadgeturile purtabile nu se rezumă doar la a fi asistenţi pentru fitness sau ceasuri inteligente. Corpul nostru ar putea deveni gazdă inclusiv pentru căşti de realitate virtuală. Acestea sunt dispozitive care se montează pe cap şi în faţa ochilor ne afişează jocuri sau filme, ca şi cum ar fi tridimensionale şi imersive. Până acum, ele nu au cucerit piaţa, dar Facebook investeşte în tehnologie.

Oculus Rift a fost prima cască de realitate virtuală care a arătat potenţialul acestei pieţe şi dorinţa oamenilor de a deveni una cu jocul lor. A primit donaţii de 2,4 milioane de dolari, iar anul acesta compania a fost cumpărată cu 2 miliarde de dolari de Facebook. Oculus Rift e o cască formată dintr-un ecran şi două lentile, care împart imaginea pentru ochii noştri. Practic, se creează un efect fals de tridimensionalitate, care ne duce mintea să participe activ în cadrul jocului. Practic, se face legătura dintre ecran şi ochii noştri.

Adevărul Live, despre Viiwok 3Deva HMD, dispozitivul românesc de realitate virtuală 

Românul Dragoş Coste este creatorul căştii de realitate virtuală 3Deva. El a încercat să o finanţeze pe internet, dar campania nu a avut succes. Cu toate acestea, Coste este hotărât să o lanseze pe piaţă la începutul anului viitor. Pentru Coste, tehnologiile de realitate virtuală vor deveni populare cu adevărat, atunci "când stimularea simţurilor va deveni posibilă la un nivel de realism coerent. Simţul tactil, cel olfactiv, respectiv gustul nu pot fi reproduse, pentru că nu au un corespondent în puterea de calcul a unui computer”.

Practic, pentru ca lumea să fie împânzită de oameni care trăiesc mai mult în universul virtual, tehnologia trebuie să ştie să replice identitatea lumii actuale, în toată complexitatea ei. Cu toate acestea, unii experţi se întreabă, ca şi în cazul roboţilor, dacă gadgeturile purtabile şi realitatea virtuală ar trebui să imite omenirea sau să creeze ceva cu totul diferit.

Aplicabilitate diversă

Realitatea virtuală poate fi aplicată aproape peste tot, trebuie doar să fie adoptată. “Toate aceste vizoare încearcă să imite vederea stereoscopică, extrem de comună în regnul animal. Orice domeniu în care ne folosim ochii pentru a absorbi informaţii, pentru a ne delecta sau pentru a munci poate fi completat sau chiar înlocuit de vizoarele dedicate”, crede specialistul român.

Pentru Dragoş Coste, realitatea virtuală purtabilă poate naşte un concept de cyborg uman. “Exemplele merg de la simpla vizionare de filme în condiţii superioare (ecrane care umplu câmpul vizual al utilizatorului), până la jocuri, proiectare de arhitectură, realitate augmentată, turism virtual sau activităţi de relaxare”, mai spune Coste. El dă un exemplu care ar putea deveni comun în viitor - cluburi celebre în care poţi intra virtual, cu ajutorul unei căşti, care pot avea şi o derivată de socializare, ca în cazul celebrului joc Second Life. Astfel, prin simpla purtare a unei căşti pe cap, am putea să socializăm cu oameni diferiţi în medii virtuale şi vom avea impresia că suntem chiar acolo, tridimensional. Dincolo de viziunea futurologică, componenta socială ar putea fi puternic modificată de introducerea realităţii virtuale.

Exemplele merg de la simpla vizionare de filme în condiţii superioare (ecrane care umplu câmpul vizual al utilizatorului), până la jocuri, proiectare de arhitectură, realitate augmentată, turism virtual sau activităţi de relaxare Dragoş Coste 3Deva

Tehnologia realităţii virtuale e abia la început. Căştile sunt masive şi urâte. Dar în viitor, după cum confirmă chiar Dragoş Coste, se poate merge până la proieţia pe interiorul lentilelor de contact sau pe procedeee invazive sau semi-invazive (aplicarea pe craniu a senzorilor şi electrozilor sau chiar inserţia chirurgicală în zona cortexului sau a globului ocular a senzorilor şi înlocuitorilor pentru celulele con, care percep lumina şi culoarea). “Probabil ne despart mai puţin de 10 ani până la Matrix”.

Altergaze, realitatea virtuală ieftină creată de un român

Un alt român care încearcă să transforme modul cum ne raportăm la jocurile pe mobil cu ajutorul unui gadget purtabil este Liviu Berechet Antoni. Tânărul care studiază crearea jocurilor pe calculator la Universitatea Hertfordshire (Londra, Marea Britanie) a creat Altergaze şi a primit 35.000 de euro de la pasionaţi pe Kickstarter. Altergaze înseamnă o pereche de ochelari destul de simplu, cu o lentilă creată în aşa fel încât să transforme totul în imagine tridimensională. Practic, pui telefonul în device, ca la 3Deva şi totul devine 3D. E un gadget simplu, ieftin şi care ar putea prinde la public, pentru că este dedicat celor care se joacă pe mobil şi nu vor să investească mult în alte gadgeturi.

Google Glass a reinventat realitatea

Realitatea virtuală purtabilă a devenit cu adevărat populară s-a născut în laboratoarele Google, sub forma unui prototip de 3,5 kilograme, fabricat în 2011. A fost nevoie de doi ani pentru ca Google să transforme o cutie într-o pereche de ochelari inteligenţi. În faţa ochilor noştri sunt afişate informaţii de pe Google Maps, Facebook, WhatsApp şi alte programe sociale. Iar totul poate fi controlat doar cu vocea, cu deja celebra expresie “Ok Glass”. Aceasta activează funcţiile micului monitor din dreptul ochiului drept, la care utilizatorul poate trage cu ochiul. Google Glass a ajuns pe piaţă în ediţii limitate care costau 1.500 de dolari, deoarece gigantul online a recunoscut, chiar în cadrul unui interviu cu “Weekend Adevărul” de anul trecut că nu ştiau ce poate fi făcut cu Glass. Momentan, mai multe baruri din Statele Unite i-au interzis, din motive de intimitate, dar aventurierii au filmat exerciţii de paraşutism şi sporturi extreme în timp ce purtau Google Glass. Din această toamnă, Universitatea California de Sud va preda un curs de jurnalism prin Google Glass.

Prima cască de motocicletă inteligentă

Realitatea virtuală purtabilă va ajunge în viitorul apropiat inclusiv pe căştile motocicliştilor. O idee a devenit realitate pe un site de crowdfunding numit Indiegogo. Skully AR-1 e considerată cea mai inteligentă cască pentru motociclist din lume. Avea nevoie de 250.000 de dolari pentru a deveni realitate, dar până astăzi a reuşit să strângă peste 1,5 milioane de dolari. Ce face ea? Pe vizor afişează informaţii pentru motociclist. De exemplu, poate proiecta imaginea ca într-o oglindă retrovizoare sau harta de pe GPS. Ideea este una primită cu entuziasm de motocicliştii din toată lumea, dar ridică semne de întrebare privind siguranţa celor care o vor folosi, deoarece la viteză mare ar putea distrage atenţia acestora. Imaginile de pe cască sunt proiectate într-un colţ, lăsând totuşi privirea liberă. De asemenea, are difuzoare incorporate pentru a sincroniza-o cu muzica din telefon în timpul drumului. Costă 1.500 de dolari dacă este cumpărată din România.

Cyborgul uman, dincolo de fitness

Dincolo de brăţări inteligente şi ceasuri pentru fitness, lumea dispozitivelor care se pot purta este diversă şi în continuă creştere. Zi de zi apar noi proiecte care abordează probleme simple sau la care nu ne-am gândit încă. Potrivit unui studiu publicat în aprilie 2014, au fost 300 de proiecte de crowdfunding care implicau dispozitivele purtabile. În total, au fost oferite peste 50 de milioane de dolari ca finanţare din partea oamenilor obişnuiţi pentru asemenea proiecte. Interesul este în creştere şi 45% din proiecte primesc mai mulţi bani decât cereau.

Purtabil pentru sex

Nu putea fi ignorat nici sexul în ceea ce priveşte monitorizarea prin dispozitive conectate la internet. Două proiecte care încă nu au devenit realitate abordează această problemă şi unul e creat chiar în România. Quantified XXX şi Bondara Sexfit sunt două inele inteligente pentru penis. Acestea se pun exact ca un inel de penis din comerţ şi se conectează la o aplicaţie care monitorizează performanţa sexuală. În cazul Quantified XXX, proiectul românesc dintre cele două, utilizatorul va primi un raport al partidelor de sex, cu numărul de penetrări, ritmul penetrării şi sfaturi pentru îmbunătăţire. Toate datele pot fi introduse într-o reţea socială publică, unde femeile ar putea alege bărbaţii cei mai potenţi. Preţul ar urma să fie de 60 de euro.

Protecţie împotriva Soarelui

Este un mic gadget pentru plajă şi pentru cei care vor să ştie cât de mult îi afectează razele soarelui. Violet a strâns 71.000 de dolari pe Kickstarter. Se montează la curea sau ca un ceas şi analizează cantitatea de raze ultraviolete pe care le primeşte corpul, iar apoi ne avertizează când am stat prea mult la plajă şi ar trebui să ne protejăm mai bine. În condiţiile în care cancerul de piele este boala anului 2014 în Statele Unite, gadgetul abordează o problemă pregnantă.

Brăţara pentru copii

Nu numai adulţii poartă gadgeturi purtabile. Sproutling Baby Monitor e creat pentru piciorul bebeluşilor şi monitorizează în permanenţă starea acestora. Se conectează la o aplicaţie mobilă pe telefonul părinţilor şi îi anunţă când bebeluşul lor doarme bine, când temperatura din cameră e prea mare sau când copilul are febră. Analizează pulsul cardiac, temperatura pielii, mişcarea şi poziţia cu ajutorul senzorilor. Pentru 259 de dolari, gadgetul nu e ieftin, dar poate asigura liniştea părinţilor care ştiu cum se simte cel mic şi nu mai trebuie să ghicească.

Scutece 2.0

Părinţii din toată lumea află starea de sănătate a nou-născutului cu tot felul de obiceiuri băbeşti, de la miros, la culoarea urinei. Un scutec inteligent analizează exact conţinutul acestora şi oferă date părinţilor într-o aplicaţie mobilă. Datele monitorizate pot oferi informaţii despre infecţii urinare, dezhidratare sau probleme la rinichi. Practic, aici nu mai vorbim despre a cuantifica anumite date, ci de a afla exact starea de sănătate a copilului. Cu 800 de dolari, părinţii pot primi scutece pentru 365 de zile.

Inelul pentru tot

Inelul inteligent a strâns 880.000 de dolari pe internet şi se conectează prin Bluetooth pentru a ne da puterea asupra gadgeturilor prin mişcare. Cu ajutorul gesturilor, monitorizate de acest inel, putem să pornim televizorul în casă sau frigiderul. De asemenea, putem controla calculatorul sau tableta. Dacă vă simţiţi creativi, puteţi să scrieţi mesaje gesticulând în aer, formând literele imaginar în faţa voastră. În plus, are notificări pentru alertele telefonului şi poate fi folosit ca dispozitiv de plăţi online, prin gesturi prestabilite. Costă 185 de dolari.

Re-Timer

Somnul este o pseudoştiinţă pe care oamenii o tratează cu prea multă uşurinţă. Generaţia Y, în permanenţă mişcare şi în permanentă dorinţă de conectare a modificat barierele naturale ale somnului. Se doarme mai puţin şi se doarme mai prost. Re-Timer e un gadget inventat de australieni care se poarta pe ochi, ca nişte ochelari şi emite o lumină verde. El are diverse aplicaţii practice - poate rezolva oboseala cauzată de schimbarea fusului orar sau de schimbarea de anotimpuri. De asemenea, poate să transforme somnul într-o experienţă calitativă, chiar dacă dormim puţin. Costă 210 euro şi se poartă înainte de somn jumătate de oră, pentru ca ochii să primească acea lumină verde.

Un senzor pentru tot patul

Numai oamenii pot purta senzori? Ei bine, Beddit e un senzor de pat care ajută întreaga familie. Se montează sub aşternuturi şi trebuie doar să dormim pe el pentru a analiza tot ciclul de somn, respiraţia noastră, timpul petrecut în pat şi starea generală de sănătate. Nu este disponibil doar pentru o singură persoană, ci e un gadget potrivit pentru un cuplu. De asemenea, poate identifica momentul când cineva începe să sforăie. Un senzor de acesta de pat costă 149 de dolari.

Lentilele de contact inteligente

La începutul lui 2014, la Târgul de Tehnologie din Las Vegas, compania americană Innovega a demonstrat pentru prima oară lentilele de contact inteligente, care pot proiecta imagini. Utilizatorii au o experienţă imersivă şi văd imagini, indicaţii rutiere sau apeluri video. Momentan, lentilele nu funcţionează singure, ci în tandem cu o pereche de ochelari speciali. Cele două oferă experienţa vizionării unui film pe un televizor cu diagonala de şase metri. Dispozitivul ar putea rezolva una dintre problemele purtabilelor - sunt accesorii suplimentare corpului nostru. Lentilele de contact vor ajunge la momentul în care nu vor mai avea de ochelari ajutători şi în faţa ochilor noştri se va deschide o lume distinctă.

Costumul bionic

Alergătorii au acum la dispoziţie nu numai gadgeturi pe care să le pună la mână, ci un costum întreg. OM Signal e un costum pentru sport care costă 200 de dolari şi care transite un set întreg de date la o aplicaţie mobilă. Costumul este aerodinamic şi are montată pe el o cutiuţă cu senzori. Astfel, în telefon vor ajunge date despre cât de bine ridici ganterele la sală, te va alerta atunci când inima ta bate prea tare sau când nu respiri cum trebuie. De asemenea, are şi un măsurător de cadenţă de alergat, în caz că vrei să-ţi setezi un ritm anume. Totul se contorizează şi se analizează în aplicaţie, unde aveţi grafice şi date exacte.