Marea devalizare a industriei bârlădene. Cum a fost vândută FEPA ‘74 unor afacerişti controversaţi
0
Oraşul Bârlad, judeţul Vaslui, se mândrea la începutul anilor ‘90 cu o industrie înfloritoare, fiind motorul economic al judeţului. În urma privatizărilor, coloşii precum Rulmenţi, FEPA ‘74, dar şi fabrica de Confecţii au rămas o umbră a ceea ce au reprezentat odată
Industrializarea Bârladului a început la mijlocul anilor ‘60 şi a ajuns la cea mai înaltă cotă de dezvoltare spre finele anilor ‘80. Fabrica de Rulmenţi, care a şi dat numele oraşului, Bârladul fiind cunoscut în epoca de glorie comunistă drept “oraşul rulmenţilor”, a ajuns să aibă peste 12.000 de angajaţi. Era urmată ca putere economică de FEPA ‘74, fabrica “ochi de om”, cum i se mai spune datorită gamei largi de produse. În urmă cu 25 de ani, FEPA se lăuda cu peste 3.000 de salariaţi, specialişti de primă mână. Fabrica de Confecţii, Vigonia sau Abrazive întregeau tabloul industriei bârlădene.
Bârlădenii trăiau într-un oraş poluat dar nimeni nu se plângea de lipsa locurilor de muncă. Dimpotrivă, chiar era o legendă urbană potrivit căreia nu exista niciun bârlădean care să nu fi făcut măcar un stagiu de practică la FEPA ori Rulmenţi. Parte din aceste fabrici şi întreprinderi au dispărut complet, altele au rămas în producţie. Un subiect dureros pentru orăşenii legaţi de fabricile în care au muncit o viaţă. Una dintre cele mai controversate privatizări a fost cea de la FEPA, fabrică preluată de afacerişti controversaţi care au ajuns subiectul unor anchete penale.
Cum a fost priuvatizată Fepa
Fără doar şi poate, devalizarea FEPA reprezintă şi la ora actuală un subiect dureros. Întreprinderea de Elemente Pneumatice şi Aparate de Măsură (IEPAM) Bârlad s-a transformat în societate pe acţiuni în 1991. FEPA a fost înfiinţată în 1974 şi a ajuns să aibă peste 3.000 de salariaţi. După 1990, prin concedieri repetate, numărul salariaţilor a ajuns la 886. Atâţia mai erau în 2004, anul în care SC Fepa Sa a fost privatizată prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între AVAS şi consorţiul constituit din SC Grup Energetic Tender SA, SC Cover Me Design SRL şi Cozar Constantin, persoană fizică (directorul general al fabricii din momentul privatizării).
În spatele SC Grup Energetic Tender SA, care a dobândit 33% din acţiuni, se aflau ca acţionari Ovidiu Tender, SC Tender SA Timisoara, SC Nuclear Montaj SA Bucuresti, SC Prospectiuni SS si SC Fitpol SA. Cealaltă firmă acţionară, SC Cover Me design SRL, care achiziţionase 30% din acţiunile Fepa, se aflau ntonio Vrusnea si Alexandru Dumitru, cel de-al doilea devenind ulterior presedintele Adunarii Generale a Actionarilor.
Prin contractul de privatizare, noilor acţionari li s-au impus o serie de obligaţii cu scopul de a restabili viabilitatea societăţii într-o perioadă de 5 ani. Concret, trebuiau să facă investiţii de 900.000 euro anual pentru restructurare, să facă investiţii de mediu de 65.000 euro, să realizeze în primele 6 luni o infuzie de capital de 1,3 milioane euro.
Printre obligaţii, aveau sarcina de a nu schimba profilul de activitate al fabricii, să păstreze numărul de salariaţi şi să nu facă demersuri pentru dizolvarea sau lichidarea fabricii. În momentul privatizării, FEPA avea o cifră de afaceri de peste 25 de milioane de lei, fiind încadrată în rândul întreprinderilor mari.
Pentru a relansa FEPA, AVAS a dat o serie de facilităţi: scutirea la plata unor restanţe la bugetul statului în valoare de 67 milioane lei.
Privatizarea a dus la declinul fabricii în ritm accelerat. În scurt interval a fost redus numărul salariaţilor. Acum sunt doar 200-250 de angajaţi, majoritatea fiind plătiţi cu salariul minim pe economie.
La câţiva ani după privatizare, Consiliul National al Concurentei, care a autorizat sprijinul acordat de AVAS la privatizarea societăţii bârladene, a subliniat în raportul de monitorizare că statul nu a acţionat cu prudenţă: "Se poate considera că statul acţionează la privatizare ca un vânzator/investitor privat prudent, în condiţiile în care se face dovada ca acesta obţine cel mai bun preţ din vânzarea acţiunilor sale (preţul obţinut este mai mare decât facilităţile acordate). Consiliul Concurentei a analizat dacă statul acţionează ca un investitor prudent în cazul SC Fepa SA. Preţul plătit de cumpărator pentru achiziţionarea de acţiuni este de 1,7 milioane lei. Consiliul Concurenţei reţine că această valoare este cu mult mai mica decât cuantumul facilităţilor acordate la privatizarea societăţii Fepa, respectiv 67 milioane lei. Un investitor privat caută să vândă acţiunile pentru un preţ pozitiv, în timp ce, în cazul de faţă, luând în considerare toate angajamentele asumate de statul român, preţul final este negativ. Un investitor privat ar fi putut să accepte un preţ negativ numai în situaţia în care costurile lichidării societăţii exced costurilor legate de privatizare. AVAS a adus la cunoştinţa Consiliului Concerenţei faptul că, anterior privatizării, nu s-a realizat o analiză comparativă între costurile lichidării societăţii şi costul privatizării acesteia. În consecinţă, Consiliul Concurenţei constată că, în cazul privatizării SC Fepa SA, statul nu s-a comportat ca un investitor privat prudent".
Consiliul Naţional al Concurenţei a amendat cu peste 500 de milioane de lei vechi cei pe doi acţionari majoritari (Grupul Energetic Tender şi Cover Me Design) deoarece au notificat cu intârziere preluarea Fepa.
Pe aceeşi temă:
Un brand în derivă. Cum a dispărut FEPA’74 de pe firmamentul economiei româneşti
Procurorii bârlădeni au decis neînceperea urmăririi penale pentru conducerea FEPA
Se încarcă comentariile...
