Cel mai mic oraş din judeţul Vaslui. Murgeni - localitatea care a descoperit apa şi asfaltul în secolul XXI

Oraşul Murgeni are 20 de blocuri

Oraşul Murgeni a fost ridicat la acest rang în 2003, ca o “condamnare” pentru locuitori, fiind nevoiţi să plătească impozite mai mari deşi infrastructura şi nivelul de trai nu diferea de cel de la ţară. Cu numai 3.500 de locuitori în localitatea Murgeni, fără a adăuga populaţia din satele arondate, intră în rândul celor mai mici oraşe din România.

Oraşul Murgeni are oficial peste 8.000 de locuitori şi are în subordine şase sate, întocmai ca o reşedinţă de comună: Cîrja, Floreni, Lăţeşti, Raiu, Sărăţeni şi Schineni. În localitatea Murgeni sunt aproximativ 3.500 de suflete şi populaţia majoritată este de etnie romă (peste 2.000 la un recensământ făcut în 2012 de Primăria Murgeni).

Oraşul a rezolvat de curând problema apei potabile, a asfaltării şi balastării străzilor. Mai sunt două sate (Lăţeşti şi Floreni) prinse într-un proiect de aducţiuni apă şi asfaltare. În oraş există un liceu tehnologic şi un spital de psihiatrie.

20 de blocuri sunt în toată localitatea. Populaţia se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor, nefiind prea multe locuri de muncă în afară de cele asigurate în puţinele instuţii de stat care mai există. Fosta Judecătorie a fost închisă în 2009, iar cel mai mare investitor privat asigură în jur de 60-70 locuri de muncă într-o fabrică de mobilă.

Ioan Bută, primarul de Murgeni, spune că transformarea localităţii din comună în oraş a fost o “condamnare”, dar acum ar fi o mare greşeală să-şi piardă ierarhia: “La ora actuală suntem super avantajaţi, dacă am coborâ la rang de comună, aşa cum vor unii, ar fi o mare greşeală. În 2008 a trecut pe lângă noi trenul cu bani, acum am prins o mocăniţă şi ar fi păcat să nu profităm. După noua Ordonanţă de Guvern, cea cu repartizarea sumelor la buget, oraşele mici, de rang III cum e şi Murgeniul, au prins buget foarte bun. Murgeni a fost transformat în oraş în 2003, pe criteriile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeană şi atunci o mare parte din comunele din ţară au fost condamnate să fie oraşe. Au crescut impozitele, nu şi infrastructura. Acum, după doi ani şi jumătate de eforturi se văd diferenţele. Arată ca un orăşel, cu străzi asfaltate, cu iluminat. Populaţia predominantă din localitatea Murgeni este de etnie romă. Sau bedregeni, cum le spunem noi, un fel de nomazi. S-au modernizat şi ei, nu mai poartă fuste lungi. Au deprins să poarte chiar şi lenjerie intimă”.

Oraşul Murgeni, puţin înainte de modernizarea străzilor FOTO wikipedia.org

Potrivit wikipedia.org, primele atestări documentare ale Murgeniului sunt din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), fiind o comunitate de oameni liberi, răzeşi. Cele mai vechi descoperiri arheologice în zonă sunt din vremea lui Ştefan cel Mare (arme de luptă, monede, unelte, ceramică etc).

"Prima menţiune a satului Murgeni apare într-un document dat din Suceava de Ştefan cel Mare la 28 august 1466 în care nu apare niciun nume de Murgu. Abia peste 34 de ani, într-un document dat tot de Ştefan cel Mare din 5 aprilie 1500, fraţii Murgu, Dragoş şi Toader, apar în calitate de cumpărători a unei părţi din Murgeni. Rezultă cu certitudine că numele satului Murgeni este cu mult mai vechi şi nu poate fi legat de numele fraţilor Murgu care apar atât de târziu în viaţa satului şi pe care îi găsim cu proprietăţi pe Telejna - Vaslui. Din descoperirile arheologice reiese că a fost o continuă locuire în aceste locuri din cele mai vechi timpuri, aşadar această comunitate avea un nume, care s-a transmis până la noi sub denumirea de Murgeni", precizează sursa menţionată.