CCR a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”
0
Curtea Constituţională a admis miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis referitoare la modificarea legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. Astfel, actul normativ este neconstituţional în ansamblul său şi se reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR.
„În şedinţa din 3 februarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, arată un comunicat de presă al CCR.
Pe 18 decembrie 2020, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ trimis la promulgare de către Parlament pe 2 decembrie 2020.
Legea arată la art. 154 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” că „desfăşurarea activităţilor de vânătoare pe teritoriul rezervaţiei este interzisă şi constituie infracţiune de braconaj, sancţionată potrivit legii. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, în Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării» recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică se face pe baza unui studiu de impact, în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar în cazul unor specii care prin înmulţire necontrolată pot produce pagube importante, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la propunerea Administraţiei Rezervaţiei, pentru echilibrarea speciilor prin vânătoare de extracţie”.
Conform Constituţiei, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora sunt reglementate prin lege organică, susţine şeful statului în obiecţia de neconstituţionalitate.
„Aşadar, intervenind, asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii de braconaj - în ceea ce priveşte cauzele exoneratoare de răspundere penală - legea criticată reglementează într-un domeniu care, prin excelenţă, aparţine legii organice, astfel încât adoptarea acesteia trebuia să se supună dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) şi art. 76 alin. (1) din Constituţie. Or, potrivit formulei de atestare, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată ca lege ordinară şi nu ca lege organică”, arată sursa citată.
Legea a fost adoptată egea criticată a fost adoptată de către Senat şi Camera Deputaţilor, for decizional pe proiect, tot cu majoritatea cerută pentru legile ordinare.
„Legea criticată reglementează într-un domeniu pentru care Constituţia prevede expres caracterul organic al legii, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h), respectiv reglementarea unei infracţiuni. Or, după cum am arătat, această lege a fost adoptată ca lege ordinară, deşi conţine, din punct de vedere al criteriului material, prevederi care aparţin domeniului legii organice. În această situaţie, legiuitorul nu a respectat procedura constituţională de adoptare a legilor organice. În consecinţă, prin faptul că nu a adoptat legea cu majoritatea cerută de norma constituţională, Parlamentul nu a respectat limitele domeniului organic prevăzute de art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, încălcând astfel, prevederile art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală”, mai arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Klaus Iohannis face referire şi la o altă prevedere a actului normativ şi anume: „Art. III.- În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Judeţean Tulcea va transmite, prin încheierea unui protocol între părţile interesate, bunurile imobile având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, din domeniul public de interes judeţean şi aflate în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea, în domeniul public al comunelor Ceatalchioi, Pardina şi Chilia Veche, judeţul Tulcea. În situaţia în care bunurile imobile prevăzute la alin. (1), nu sunt folosite în conformitate cu destinaţia şi scopul pentru care acestea au fost transmise, respectiv pentru ferme de subzistenţă pentru locuitori şi de producţie de furaje pentru crescătorii de animale înregistraţi pe raza U.A.T.-urilor, precum şi pentru exploataţii piscicole moderne, eficiente, ecologice şi prietenoase cu mediul, acestea revin în domeniul public de interes judeţean şi în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea”.
Cu privire la transferul bunurilor aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit dispoziţiilor art. 860 alin. (3) din Codul civil: „Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii”.
„Acest articol conţine două teze: prima teză vizează bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice, iar teza a doua are în vedere bunurile aflate în domeniul public, care nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi care pot fi transferate interdomenial, cu respectarea procedurii prevăzute în OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Astfel, trecerea unui bun - care nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice - din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al altei unităţi administrativ-teritoriale se realizează în condiţiile art. 294 din Codul administrativ”, mai indică sursa menţionată.
Prin urmare, având în vedere că bunurile supuse transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, în lipsa unei declaraţii exprese a legii organice, acestea ar fi trebuit trecute din proprietatea publică a Judeţului Tulcea în aceea a unităţilor administrativ-teritoriale respective prin hotărâre a Consiliului Judeţean Tulcea, la cererea Consiliului Local Ceatalchioi, a Consiliului Local Pardina şi, respectiv a Consiliului Local Chilia Veche. Astfel, prin nesocotirea dispoziţiilor art. 860 din Codul Civil coroborat cu art. 294 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalităţii statuat în art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Totodată, „nerespectarea procedurii legale şi, mai ales lipsa manifestării de voinţă a autorităţilor administraţiei publice locale implicate, respectiv a Consiliului judeţean Tulcea, dar şi a consiliilor locale ale comunelor în al căror domeniu public vor fi transferate bunurile respective atrage şi încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituţie, ce consacră principiul autonomiei locale”, mai argumentează şeful statului.
Nu în ultimul rând, preşedintele Iohannis susţine că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie”.
„Dintr-o altă perspectivă, subliniem că există şi o jurisprudenţă constantă prin care s-a statuat interdicţia reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual”, mai arată textul sesizării.
În concluzie, spune preşedintele Iohannis, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ce stabilesc domeniul legii organice, iar prin conţinutul său normativ contravine principiului legalităţii şi principiului autonomiei locale şi nesocoteşte rolul constituţional al Parlamentului, al autorităţilor administraţiei publice locale, dar şi pe cel al Curţii Constituţionale.
Vă mai recomandăm:
Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali
Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea
Se încarcă comentariile...
