Zi de doliu în Timișoara. Pe 17 decembrie 1989 au căzut primii oameni secerați de gloanțe
017 decembrie a fost declarată zi de doliu în Timișoara printr-o hotărâre de consiliu local din 1993. În urmă cu 34 de ani, forțele de represiune au deschis focul împotriva manifestanților.
În 17 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a convocat o teleconferință cu activul de partid și de stat din județe și a dat ordin să se tragă în timișorenii care manifestau împotriva comunismului.
„Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, a spus Ceauşescu.
Măsurile drastice de înăbuşire a manifestaţiilor au fost aprobate de membrii C.P.Ex. Miniştrii Vasile Milea, Tudor Postelnicu şi generalul Iulian Vlad şi-au luat angajamentul faţă de preşedinte că vor ordona armatei, miliţiei şi securităţii să deschidă focul.
În noaptea ce a urmat, Timișoara a fost sub asediu, pe străzile lăsate intenționat în beznă având loc un adevărat măcel. S-a tras cu muniție de război timp de 12 ore încontinuu.
Bilanț final: 66 de morți, aproape 200 de răniți.
Confruntări au avut loc în jurul Catedralei şi în Piaţa Operei, în Calea Lipovei, Calea Aradului, Piaţa Traian, Băile Neptun, Calea Girocului şi Calea Buziaşului.
După 34 de ani, numărul revoluționarilor timișoreni a scăzut mult. La şedinţa festivă a Consiliului Local al Timișoarei, Sala Capitol a fost mai mult goală.
„Nu uită nimeni de Revoluție. O dată pe an toți își aduc aminte. Asta este realitatea. În fiecare sfârșit de an suntem mângâiați pe creștet și cam atâta. Dar cel puțin autoritățile locale își fac datoria în Timișoara. E și un moment ca politicienii să bifeze din nou ceva. După care totul se uită. Un an de zile se uită absolut complet. Foarte puțin se vorbește despre Revoluție în școli, deși legea despre introducerea Revoluției în curicula școlară a fost votată. Mulți revoluționari nu mai sunt printre noi, în fiecare an dispar unii dintre noi. Rând pe rând se duc”, a declarat revoluționarul Lucian Căldăraru, consilier local PNL.
"În 20 decembrie, Timișoara era liberă. Dar nu s-a terminat revoluția"
Revoluționarul Petre Petrișor, fost judecător şi preşedinte al Tribunalului Timiş, crede că nu toate idealurile revoluției s-au îndeplinit.
„Ar trebui să facem o diferențiere clară între fazele Revoluției. A fost o solidaritate cu Tokes, au fost și români și maghiari în fața clădirii lui, dar semințele care s-au însămânțat de 40 de ani, nemulțumirile față de Ceaușescu au făcut ca lucrurile să se întâmple ce s-a întâmplat. Iar în data de 17, după manifestările care au avut loc și acea tâmpenie al lui Ceaușescu de a cere ca militarii să mărșăluiască în centrul Timișoarei, cu tancurile, cu unitățile militare, a făcut ca lumea să fie îndârjită. De aici până la a se trage a fost doar un pas. Acest lucru s-a întâmplat, iar din acel moment lucrurile erau fără întoarcere. În 20 decembrie, Timișoara era liberă. Dar nu s-a terminat revoluția. Nu avem încă o verticalitate, nu avem încă îndeplinite idealurile, libertatea noastră este blocată de Austria și noi nu facem absolut ca țară, deși avem vot, putem lua atitudine. Și noi suntem din ce în ce mai puțini, timpul lucrează”, a spus Petre Petrișor.
Sunt și revoluționari optimiști, fericiți.
„A trecut mult timp de atunci, cu multe schimbări. Lăsând la o parte amorțirea din anii 90, de la începutul anilor 2000 multe din idealurile revoluției au început să se materializeze. Cele două mari alianțe, cu Uniunea Europeană și NATO ne-au garantat și o economie mult mai solidă și o putere militară. Dar mai sunt multe de șlefuit, mai sunt multe de realizat, dar orașul arată bine, odată cu descentralizarea administrativă și fiscală motorul cultural și economic al orașului este pozitiv. Eu sunt încrezător că lucrurile merg bine și sunt fericit”, a spus Cătălin Regea.
„Trebuie și azi să apărăm valorile libertății și a democrației"
Dominic Fritz, primarul Timișoarei, atrage atenția că nu avem voie să uităm ce s-a întâmplat la Timișoara în Decembrie 1989.
„Noi, timișorenii, avem o responsabilitate să transmitem fiecărei generații că am luptat pentru niște idealuri la revoluție. Aproape 50 la sută din români spun în sondaje că a fost mai bine înainte de 89, asta înseamnă că trebuie și mai puternic să spunem că revoluția a fost împotriva unui sistem profund injust și trebuie și azi să apărăm valorile libertății și a democrației. E posibil ca totul să fie pentru tineri ceva abstract, o parte a istoriei, dar tocmai de aceea este important să scoatem la suprafață poveștile, oamenii care au fost atunci activi, tocmai pentru că încă trăiesc. Eu personal am fost prea mic și prea departe în perioada Revoluției. Aveam atunci șase ani, dar îmi amintesc că apoi am simțit când eram copil toată efervescența din Germania, apoi în Europa de Est, se simțea că începem să trăim într-o altă lume. Cred că ar trebui să recitim Proclamația de la Timișoara. este un document proclamatic extrem de vizionar și încă actual. Încă sunt întrebări deschise, inclusiv Dosarul Revoluției, pentru care societatea trebuie să găsească urgent un răspuns”, a spus Dominic Fritz.
Se încarcă comentariile...
