WWF România: Banii planificaţi să fie investiţi în infrastructura de gaze pe PNRR ar putea fi bani pierduţi

România are obligaţia de a îndeplini toate criteriile din Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă  FOTO RWEA Asociatia Romana pentru Energie Eoliana

WWF România doreşte să semnaleze în ce capcană putem cădea odată cu semnarea Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) pentru România, cel puţin pe componenta de energie.

Prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR), România urmează să primească de la Uniunea Europeană 29,2 miliarde de euro. România are obligaţia de a îndeplini toate criteriile din Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă.

WWF (World Wide Fund For Nature), una din cele mai importante organizaţii de mediu din lume, a făcut constant demersuri transparente, argumentate şi susţinute de experţi, în mai multe etape în ultimul an şi jumătate, cu scopul  de a semnala aspectele sensibile la care România ar trebui să fie atentă în domeniul energiei, pentru a face un salt calitativ odată cu accesarea fondurilor pe PNRR.

Mai este puţin până la semnarea acordului PNRR pentru România, iar cei de la WWF România spun că încă mai pot face presiune publică transparentă pentru a nu urma un drum greşit.

“Unul din motivele pentru care întârzie aprobarea PNRR-ului o reprezintă încăpăţânarea Guvernului de a susţine dezvoltarea infrastructurii de gaze, în contradicţie cu direcţiile europene care susţin dezvoltarea producţiei energiei din surse regenerabile. Este vital să tragem un ultim semnal de alarmă asupra acestui subiect de importanţă strategică pentru România”, spun cei de la WWF România.

Construirea a două complexe energetice

În versiunea trimisă de Guvern către Comisia Europeană, în luna iunie, au fost incluse două măsuri importante legate de dezvoltarea infrastructurii de gaze. Prima măsură constă în construirea a două complexe energetice la Halânga (judeţul Mehedinţi) şi Constanţa, care vor cuprinde fiecare câte o centrală pe gaze cu o putere de 159 MW.

A doua măsură constă în dezvoltarea reţelei de gaze naturale într-un mix de combustibil 90% gaze naturale şi 10% hidrogen. În acest scop se propune un proiect pilot în Oltenia cu o investiţie în valoare de 400 milioane de euro.

“Practic, măsura propusă de guvern este una de tip greenwashing sau dezinformare ecologică, prin care autorităţile române încearcă să ne convingă de faptul că arderea gazelor naturale în mix cu hidrogenul nu are un impact negativ asupra mediului şi a planetei. De fapt are pentru că arderea gazelor naturale produce emisii de CO2.

La nivel european există deja discuţii despre taxarea celor care deţin centrale de apartament pe gaze, pe principiul poluatorul plăteşte. În momentul de faţă, doar poluatorii industriali plătesc pentru emisiile de dioxid de carbon, dar o parte semnificativă a emisiilor la nivel european provin de la aceste centrale de apartament”, mai susţine WWF.

”Într-adevăr în România infrastructura de transport de gaze este slab dezvoltată comparativ cu ţările din Vestul Europei, doar că acolo a fost dezvoltată cu mulţi ani în urmă. În loc să venim cu cele mai moderne soluţii, autorităţile române aleg să implementeze soluţii care în vest au fost implementate cu mult timp în urmă. Dacă ar fi să fac o comparaţie, este ca şi cum România alege să dezvolte reţeaua de internet prin cupru, când în momentul de faţă există deja pe piaţă tehnologia 5G. Nu este doar o problemă de mediu, ci de a recupera decalajele faţă de vest aplicând cele mai noi tehnologii disponibile”, transmite Mihai Constantin, Climate & Energy Policy Officer.

„Nu putem produce suficient hidrogen verde”

Autorităţile române doresc să dezvolte infrastructura pe gaze, sub motivaţia că pe viitor se va putea transporta şi hidrogen (care nu produce emisii de dioxid de carbon în timpul arderii) şi populaţia îl va putea folosi ca înlocuitor pentru gaze.

Doar că nu putem produce suficient hidrogen verde (produs din surse de energie regenerabile) pentru a satisface cererea şi consumul actual de gaze naturale, cred cei de la WWF România. 

”Pentru a produce hidrogen pe scară largă, astfel încât să poată înlocui gazul natural, avem nevoie de o cantitate mare de electricitate din surse regenerabile. Cu toate acestea, nu avem suficientă energie electrică produsă din surse regenerabile pentru a acoperi toate nevoile de producere a hidrogenului. De exemplu, la nivelul UE, sursele totale de energie regenerabilă ar putea produce hidrogen care ar înlocui doar aproximativ 15% din consumul total actual de gaz. Există varianta producerii hidrogenului din combustibili fosili, dar din nou, avem de a face cu o măsură care nu este prietenoasă cu mediul: pentru fiecare tonă de hidrogen produsă din gaze naturale, sunt eliberate 10 tone de dioxid de carbon, fără a menţiona emisiile asociate scurgerilor de metan - un gaz mult mai periculos pentru mediu decât dioxidul de carbon”, mai spun cei de la WWF România.

„Producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui sprijiniţi să dezvolte şi capacităţi de stocare a energiei”

Organizaţia WWF România crede că înlocuirea completă a gazelor naturale cu hidrogen nu este de dorit. 

”Ar trebui să se acorde prioritate electrificării directe cu surse de energie regenerabile, iar utilizarea hidrogenului regenerabil ar trebui limitată la sectoare în care decarbonizarea nu poate fi realizată în alte moduri (industria siderurgică şi chimică, transportul aerian etc.).

Trebuie să investim foarte mult în creşterea capacităţilor de stocare a energiei electrice în baterii. Tehnologia în acest domeniu a evoluat foarte mult şi au devenit viabile economic.

Producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui sprijiniţi să dezvolte şi capacităţi de stocare a energiei. Astfel, în momentul în care consumul este mic, dar condiţiile meteo sunt favorabile producerii energiei, aceasta ar putea fi stocată în baterii şi utilizată când nu se poate produce energie. Practic, golurile în producţie ar fi acoperite de energia stocată în baterii. Documentele oficiale estimează necesarul de capacităţi de stocare până în 2030 la minim 400 MW (unele documente chiar 1000 MW), în condiţiile în care în momentul de faţă avem doar 2 MW instalaţi”, cred cei de la WWF România.

De asemenea, trebuie luate măsuri de sprijinire a persoanelor fizice care îşi instalează în gospodărie capacităţi mici de producţie a energiei, dar care în momentele cu condiţii meteo nefavorabile consumă energie din reţeaua electrică, mai ales având în vedere că costurile pentru instalarea unor astfel de echipamente sunt amortizate în condiţiile actuale în peste 10 ani. Totodată aceştia ar trebui să fie sprijiniţi să instaleze şi capacităţi de stocare a energiei.

Nu în ultimul rând, spun cei de la WWF România, ar trebui alocate fonduri pentru modernizarea şi digitalizarea infrastructurii de transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice astfel încât aceasta să devină mult mai flexibilă şi să poată face faţă modificărilor rapide de producţie şi consum din reţea. 

Producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui sprijiniţi să dezvolte şi capacităţi de stocare a energiei.