Extrădarea lui Cherecheș. Precedentul Fiat creat de Germania într-un caz similar, finalizat tragic

Un fost polițist de frontieră, condamnat la închisoare cu executare pentru corupție și prins în Germania, la fel ca primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, nu a fost niciodată extrădat. Polițistul în vârstă de 48 de ani a murit în Germania, în urma unui accident.

Cherecheș (stânga) și Mihăițoaia (dreapta) au fost prinși în Germania FOTO Poliția Română

Avocatul lui Cătălin Cherecheș, Răzvan Doseanu, a anunțat, după capturarea lui Cătălin Cherecheș, în Germania, că fostul primar din Baia Mare, condamnat la închisoare cu executare în România, refuză extrădarea simplificată, ceea ce ar face ca procesul de extrădare să dureze câteva luni.

Spre deosebire de Italia sau Grecia, Germania nu s-a remarcat până acum prin refuzul trimiterii în România a persoanelor condamnate aici. Totuși, există un precedent în care Germania a refuzat extrădarea unui fugar român. E vorba de fostul polițist de frontieră Nicu Fiat Mihăițoaia.

Condamnat la șase ani de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită, Mihăițoaia a fost prins în Germania în 2021.

În decembrie 2021, Poliția Română anunța că poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale şi cei ai Serviciului Investigaţii Criminale Timiş, în cooperare cu autorităţile judiciare germane, prin reţeaua ENFAST, au reuşit depistarea unui bărbat de 46 de ani, Nicu Fiat Mihăițoaia, în Germania, în localitatea Karlsruhe.

Mihăițoaia a fost încarcerat, dar ulterior a fost pus în libertate după aproximativ o lună, fiind refuzată extrădarea sa în România. În Germania, Mihăițoaia și-a întemeiat o familie și s-a angajat. În iulie 2023, fostul polițist, care lucra la degajarea unui copac căzut pe un drum din cauza unei furtuni, s-a accidentat. A ajuns în spital și a fost operat, dar a suferit mai multe complicații și a decedat.

La vremea arestării sale preventive, după punerea sub acuzare pentru corupție, Mihăiţoaia le-a adus acuzații grave procurorilor DNA, susținând că i-au cerut ca, pentru uşurarea situaţiei sale, să formuleze denunţuri împotriva procurorului DIICOT Mihai Şandor şi împotriva preşedintei Tribunalului Timiş, Adriana Stoicescu, cu care Mihăiţoaia a fost în relaţii apropiate, după care să le provoace celor doi flagrante prin lăsarea de sume de bani puse la dispoziţie de DNA, în locaţii folosite de cei doi vizaţi, pentru a fi găsite la flagrant.

În urma acestor afirmaţii, preşedintele Tribunalului Timiş, judecătoarea Adriana Stoicescu chiar a sesizat Inspecţia Judiciară, care a realizat o verificare la DNA Timişoara. În urma verificărilor Inspecţia Judiciară a clasat cauza, arătând că nu sunt probe care să susţină afirmaţiile lui Mihăiţoaia. 

„Am fost ameninţată, somată, sfătuită să tac. M-am gândit de nenumărate ori să plec, pentru că pot, liniştită, să pun roba în cui. Am trecut pe lângă iad şi am fost salvată de un infractor, da, recunosc, ce nu a vrut să mintă pentru a-şi salva pielea. Altfel, acum aşteptăm, probabil inutil, liberarea condiţionată”, a comentat judecătoarea Adriana Stoicescu cazul, pe Facebook.

De ce a refuzat Germania extrădarea fostului polițist

„Adevărul” i-a solicitat Ministerului Justiției un punct de vedere cu privire la motivele pentru care Germania a refuzat extrădarea lui Mihăițoaia.

„Atribuțiile Ministerului Justiției, în calitate de Autoritate Centrală, în această materie, se referă doar la facilitarea comunicării, asistării și sprijinului autorităților judiciare române și străine la emiterea și executarea MEA (n.r. mandat european de arestare), dacă este solicitat în acest sens”, a transmis Ministerul Justiției.

Surse judiciare au declarat pentru „Adevărul” că motivul pentru care Germania a refuzat extrădarea lui Mihăițoaia ține de suprafața alocată deținuților români în penitenciare.

Aflat, recent, într-o vizită la Timișoara, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a declarat că în scurt timp acesta nu va mai fi un motiv de refuzare a extrădării.

„Infrastructura sistemului penitenciar a fost dezvoltată semificativ. Numai anul acesta vom da în folosință 1.275 de noi locuri de cazare, urmând ca în 2024 să dăm în folosință încă 3.000. Din punct de vedere al suprafeței minime garantate, suntem încrezători că până la sfârșitul anului care vine, matematic, vom elimina această problemă”, a declarat Dan Halchin pentru „Adevărul”.