Ce are Timișoara de învățat de la Novi Sad înainte de a prelua titlul de Capitală Culturală Europeană
0Regizorul sârb Nenad Mikalacki, care a terminat UNATC la București în urmă cu aproape 20 de ani, lucrează la un film despre Novi Sad – Capitală Europeană a Culturii, în care va arăta ce a mers și mai ales nu a mers.
Novi Sad, oraș sârbesc aflat la 150 de kilometri de Timișoara, a preluat titlul de Capitală Europeană a Culturii în ianuarie 2022 și mai are cam două luni până când va preda ștefeta Timișoarei.
A trecut aproape un an de când orașul din provincia autonomă Voivodina e centrul culturii europene, dar acest lucru abia că s-a simțit în Timișoara. Foarte puțini bănățeni au ales să călătorească la Novi Sad pentru evenimentele de acolo.
Asta și pentru că vecinii nu și-au promovat deloc programul lor în România.
Regizorul sârb Nenad Mikalacki, care a terminat UNATC la București, în urmă cu aproape 20 de ani, lucrează acum la un film incomod despre Novi Sad – Capitală Europeană a Culturii 2022.
„Acest titlu a fost o mare ocazie pentru Novi Sad și pentru toți oamenii de aici. Doar că ne-am trezit cu aceeași problemă ca în politică, ca în administrație. Oamenii care conduc instituții, nu sunt cei calificați să facă treaba asta, ci sunt oameni împinși acolo de politicul. Acolo au greșit. Marea problemă e că nu au pus accent pe artiștii locali, deși scopul capitalei europene este să dezvolte scena artistică locală, să rămână ceva pe termen lung”, a spus Nenad Mikalacki.
„Am primit bani de peste tot”
Spre deosebire de Timișoara, Novi Sad s-a descurcat bine din punct de vedere financiar, au primit un sprijin serios, prompt și la timp. În timp ce Timișoara, cu două luni înainte de a prelua titlul, încă nu a primit niciun ban dinspre București.
„Novi Sad a avut un buget imens. Acum doi ani, o echipă de la asociația din Timișoara a făcut o vizită la Novi Sad, am filmat pentru ei. Atunci am aflat că ei aveau opt angajați, în timp ce la Novi Sad erau 80. Nu mai țin minte cât au spus că e bugetul, dar al nostru era de zece ori mai mare. Am primit bani de peste tot. Banii au venit de la nivel național, de la Belgrad, de la nivel regional, Voivodina, dar a investit și primăria din Novi Sad și am mai primit și ceva fonduri de la Uniunea Europeană. Am avut un buget foarte generos. Statul a investit. Întrebarea e ce rămâne din investiția asta?”, a povestit Nenad.
“Artiștii adevărați nu au vrut să se amestece în proiect”
Cert este că a fost un an plin de evenimente culturale în Novi Sad. Nu au lipsit nici marile concerte, având în vedere că cei de acolo au și o vastă experiență în organizarea Exit-ului, unul din cele mai mari festivaluri din Europa.
„A ieșit o mare cantitate, dar puțină calitate. Lumea vine, vede și pleacă. Cei din echipă sunt foarte buni în organizarea concertelor. Dacă îți trebuie o trupă, ei o aduc. Dar e cam superficial, e cantitate. În plus, Exit e finanțat în mare parte și de stat. O grămadă de fonduri de cultură se duc la Exit, care nu e cultură, e distracție. Eu altfel văd lucrurile. Scopul ar fi trebuit să fie ca acest eveniment să dezvolte simțul oamenilor pentru artă, să se dezvolte spiritual. Aici nu s-a întâmplat asta. Au venit o grămadă de oameni care nu au nicio treabă cu arta, iar artiștii adevărați nu au vrut să se amestece în proiect”, a mai afirmat Nenad.
Cartier industrial, transformat în centru cultural
Capitalele Culturale ale Europei au darul să lase în urmă și o importantă infrastructură culturală.
Cea mai importantă moștenire de la Novi Sad este Centrul Cultural „Fabrika” realizat într-o fostă fabrică, aflată nu departe de malul Dunării.
„Un întreg cartier industrial, așa numitul <Cartier Chinezesc>, s-a transformat în centru cultural. Despre acest cartier fac un documentar, lucrez de câțiva ani. Sunt evenimente culturale tot timpul, concerte, expoziții, e lume, dar întrebarea mea este ce va fi acolo după ce se va termina Capitala Culturală Europeană. Cine va prelua clădirile și spațiile? Artiștii? Știm că arta nu e prea profitabilă. Să faci galerii, nu știu cât e de profitabil. Locația e foarte atrăgătoare. Am o suspiciune că de anul viitor nu o să mai găsească loc artiștii. Cine știe cine vine, IT-iști, alte companii”, a mai declarat regizorul.
Nenad Mikalacki provine dintr-o familie mixtă. Tatăl meu e sârb din Banat, mama e din Istria croată. După România, a locuit câțiva ani la Berlin, apoi a stat și în Olanda, dar acum trăiește din nou în orașul natal Novi Sad.
„Novi Sad nu e oraș mic. E destul de mare să găsești tot ce ai nevoie, echipamente, oameni, locații, dar e atât de mic încât dacă urci pe o bicicletă, în 15 minute ai ajuns în orice loc din oraș. Marele avantaj al orașului este Dunărea. Aici e cheia. Eu petrec mult timp pe Dunăre, am și un vaporaș”, a mai declarat Nenad.
„Mi s-a părut un proiect făcut pentru audiența sârbească”
Nenad Mikalacki a fost vizitat la Novi Sad de regizorul timișorean Florin Iepan, președintele Asociației DocuMentor, care a organizat în capital Voivodinei mai multe proiecții de film și o expoziție foto.
„E un proiect mai de grabă modest decât de anvergură europeană. E important pentru Novi Sad, pentru oamenii din Serbia, dar n-am avut senzația că vin turiști din Japonia, China sau din Australia. Nu dau buzna la Novi Sad, dar asta o să fie și la Timișoara, să nu ne imaginăm lucruri mai mari decât sunt în realitate. Faptul că foarte puțini timișoreni au vizitat Novi Sad în timp ce era Capitală Culturală Europeană e un lucru rău. Și nu cred că e vina timișorenilor. Nici nu au știu ce să viziteze. Mi s-a părut un proiect făcut pentru audiența sârbească. Și ceremonia de deschidere a transmis asta, avându-l ca personaj principal pe Tesla. Au avut multe colaborări internaționale, dar e făcut cam loco. Timișoara ar trebui să învețe din rateul acesta al Novi Sadului și să-și facă reclamă în Novi Sad. La ora asta sigur nu se întâmplă”, a declarat regizorul Florin Iepan.
Se încarcă comentariile...
