Baştanii mafiei imobiliare ţigăneşti sunt mai răi decât călăii comunişti din lagărul de la Piteşti

Fostul deţinut politic, Emil Sebeşan, luptă să-şi păstreze casa după ce mai bine de opt ani a suferit torturile regimului Ceauşescu. Bătrânul, care a supravieţuit ororilor comuniste şi vecinii săi spun că sunt victimele terorii mafiei imobiliare ţigăneşti.

Povestea casei de pe fosta stradă Turgheniev numărul 3, din zona Bălcescu, a început în anii 1930, când Ioan Schwengler a construit casa pentru el şi soţia sa, Maria. Între timp, Schwengler a ridicat pentru fratele Petru şi sora Elisabeta încă două case, după care a plecat în America. Pe vapor, Schwengler  a murit, iar potrivit legii de la acea vreme cea mai mare parte a casei îi revenea soţiei Maria, iar o părticică a fost împărţită între cei doi fraţi, Petru şi Elisabeta.

EXCLUSIV Reţeaua „geambaşului de terenuri" Ionelaş Cârpaci, naşul mafiei imobiliare ţigăneşti

Între timp casele au fost naţionalizate, iar după Revoluţie, Maria Schwengler nu a mai revendicat casa de la stat, în imobil ajungând mai multe familii. Unul dintre actualii locuitori este Emil Sebeşan. Acesta a fost deţinut politic şi a trecut prin cea mai cumplită şcoală de tortură de la Piteşti. Bătrânul a fost supus acolo unor umilinţe inimaginabile, dar a supravieţuit, reuşind să-şi păstreze şi acum, la 84 de ani, luciditatea.

A supravieţuit celei mai cumplite şcoli de tortură a regimului totalitar comunist

13 ani de procese

Calvarul lui Sebeşan şi a vecinilor săi a început în urmă cu 14 ani, când fratele celui care a construit casele, Petru Schwengler şi-a revendicat casa construită pentru el, de fratele său, primind despăgubiri pentru imobil. „Aici au intrat în scenă ţiganii care l-au convins pe Schwengler să revendice şi toată casa de pe Turgheniev, deşi avea dreptul doar la o cotă parte”, povesteşte Emil Sebeşan. Culmea este că imobilul a fost retrocedat în totalitate şi de aici au început procesele. Bătrânul susţine că, deşi nu apare niciunde în acte, în spatele lui Schwengler este Iosif Gabor, şeful unei familii de romi care vrea să pună mâna pe imobil.

Ionelaş apare şi aici

Tranzacţia s-a încheiat numai în acte, pentru că în realitate într-unul din cele 17 apartamente au ajuns rromii, care încearcă să-i evacueze pe ceilalţi locatari, făcând presiuni şi susţinând că imobilul este al lor. „Mi-a venit somaţie să plătesc chirie 10.000 de euro pentru ultimii trei ani. Am trecut prin prea multe ca să mai îmi fie frică de ţigani”, susţine bătrânul, care este târât în procese de 13 ani. Familia Gabor nu a fost găsită pentru a prezenta un punct de vedere. În acelaşi imobil, pe palier cu Emil Sebeşan, locuieşte şi scriitorul Ioan Marin Almăjan, împreună cu soţia sa. „Vin şi bat la toate uşile, îi ameninţă pe bătrâni cu azilul. Au încercat să ofere şi bani. Ionelaş a fost de două ori la mine în casă, de fiecare dată cu Gabor. Au spus că dacă avem bani o să ne judecăm şi 15 ani. Pe bătrâna de la apartamentul în care stau acum au dat-o afară cu intimidare”, spune soţia scriitorului, Maria Marin-Almăjan.



CITEŞTE: EXCLUSIV Procuror DIICOT cu limbaj de mahala: „Ce treabă am eu cu Ionelaş, trăi-v-ar sfinţii! Mă muşcaţi de fund"AUDIO

Cum a suferit în comunism

Emil Sebeşan a povestit programul celui mai cumplit lagăr din România. „Experimentul de la Piteşti” a fost una dintre cele mai cumplite metode de distrugere în masă a personalităţii umane, unde comuniştii „reeducau” intelectualii. Timişoreanul Emil Sebeşan are 84 de ani, părul complet alb şi încă se ţine bine. Se confruntă cu un diabet, dar spune că nu a luat niciodată medicamente. „E un lucru ştiut, cei care au fost la Piteşti nu fac infecţii. Am o imunitate foarte bună”, îşi începe povestea Sebeşan. Acesta a fost „cazat” în „camera 4-spital”, locul unde demnitatea era desfiinţată prin metode barbare. „Am ajuns la Piteşti în 1949, după ce suferisem deja 37 de arestări. Pentru că nu exista încă Securitatea, mi-am permis să fac pe deşteptul şi să fiu rebel. În 1945, după război, am organizat o manifestaţie anticomunistă. Am fost arestat 45 de zile. În 1948 am vrut să deturnăm un avion, dar am fost trădaţi. Am fost condamnat 5 luni. Pe 28 martie 1949 am fost arestat pentru că făceam parte din Organizaţia Naţional-Creştină”, a declarat Emil Sebeşan. Citeşte aici detalii!

Caracatiţa mafiei ţigăneşti a înhăţat oraşul

Bătrânul deţinut politic suferă din cauza unui fenomen de proporţii care a afectat capitala Banatului. Sute de familii, în special oameni în vârstă fără apărare, au fost obligate prin teroare să părăsească locuinţele pentru sume de nimic sau mutate în garsoniere, în blocuri comuniste. Prin scandal sau influenţe în primărie, poliţie şi instanţe, clanurile ţigăneşti Cârpaci, Stancu şi Covaci au pus stăpânire pe aproape toate vilele din zona istorică a Timişoarei. Mafia imobiliară ţigănească este atât de puternică încât naşul clanurilor, Ionelaş Cârpaci, a reuşit să intre până şi în posesia clădirii în care funcţiona fosta bibliotecă judeţeană.



CITEŞTE AICI DETALIILE CAZULUI ÎN CARE ESTE REŢINUT LIDERUL CLANULUI CÂRPACI

Citeşte şi:

Soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste, audiată în dosarul naşului mafiei ţigăneşti din Timişoara

Fostul procuror general al României, Mircea Criste, în vizită la şeful procurorului care îi anchetează nevasta

Numele notarilor şi funcţionarilor din reţeaua „geambaşului de terenuri" Ionelaş Cârpaci, naşul mafiei imobiliare ţigăneşti

Cârpaci este arestat preventiv într-o anchetă a Parchetului Curţii de Apel şi s-au descoperit legături strânse ale acestuia cu notarul public Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste. Safta Criste este notarul la care şi-a făcut stagiatura fiica secretarului Consiliului Local Timişoara, Ioan Cojocari, şi el un personaj extrem de controversat. Până şi familia primarului Gheorghe Ciuhandu are legături cu clanurile ţigăneşti.  În trecut firma de arhitectură a filului primarului a solicitat un certificat de urbanism pentru o clădire monument istoric care a intrat tot în proprietatea lui Ionelaş Cârpaci (3427/2004 S.C. MG BUILDING DESIGN S.R.L. BV. M.VITEAZUL nr.3 - proprietari STANCU IONEL SI STANCA MIRELA)

Este vorba de reşedinţa lui Wilhem Mulle, florarul imperial care a produs soiuri noi de trandafiri la Timişoara special pentru împărăteasa austriacă de la acea vreme.Surse judiciare bine informate spun că şi fostul primar, Viorel Oancea, care a condus oraşul înaintea lui Ciuhandu a fost în legături strânse cu baştanul mafiei, Ionelaş Cârpaci. Până şi procurori DIICOT sunt acuzaţi că au favorizat mafia ţigănească. Fosta şefă a DIICOT Timiş, Carmen Martinov (foto jos), l-a anchetat în trecut pe Ionelaş şi l-a scos basma curată.  Martinov este un procuror extrem de controversat şi s-au descoperit şi alte cazuri de infractori periculoşi pe care i-a ajutat. Citeşte aici detalii!



Ascultă aici ce reacţie şocantă a avut fosta şefă a DIICOT când a fost întrebată de legăturile cu Ionelaş Cârpaci

Curtea Supremă a decis: baştanul Ionelaş rămâne în arest

După judecarea recursului înaintat de Ionelaş Cârpaci şi avocatul său, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins recursul lui Ionelaş ca fiind nefondat. Ionelaş Cârpaci  a fost arestat de judecătorii de la Curtea de Apel Timişoara în urmă cu o săptămână, fiind acuzat că şi-a format o reţea cu ajutorul căreia a luat cu acte false mai multe terenuri ale primăriei. Starea de sănătate, condiţiile mizere din arest şi studiile sub medie sunt motivele invocate de Ionelaş Cârpaci pentru a scăpa de arest.

Fostul procuror general al României, Mircea Criste, a intervenit

Mircea Criste l-a vizitat pe procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Timişoara, Vasile Bâc, şeful anchetatorului Angelina Tufariu, care o cercetează pe notăriţa Safta Criste (foto jos), nevasta lui Mircea Criste.  Mircea Criste şi Vasile Bâc se cunosc din Reşiţa, unde amândoi au profesat la începutul carierei lor. Citeşte aici detalii!



Cetăţean de onoare terorizat

Printre cei terorizaţi de mafia imobiliară a baştanilor este şi actorul Vladimir Jurăscu. Maestru al Teatrului Naţional din Timişoara şi cetăţean de onoare al capitalei Banatului, Jurăscu a fost ani de zile terorizat că va ajunge în stradă, după ce un clan ţigănesc a pus ochii pe casa în care locuia acesta şi a inventat procuri în numele unor presupuşi moştenitori. Primele instanţe au decis să îl de afară din casă pe Jurăscu însă după ce cazul lui a ajuns în presă clanul ţigănesc a pierdut acţiunile.

Tărie
Emil Sebeşan a devenit imun la aproape orice după ororile comuniste

Citeşte un articol cu detalii despre cazul deţinutului politic terorizat de clanurile ţigăneşti, în

MAI CITEŞTE DESPRE MAFIA ŢIGĂNESCĂ TIMIŞOREANĂ

Mafia imobiliară ţigănească a fost „păcălită" cu 269.000 de euro de Biserica Penticostală

Victimele terorii imobiliare ţigăneşti

Mafia ţigănească a semănat teroare imobiliară ca în Evul Mediu în capitala Banatului

Baştanii milionari care au fugit de arestare au înşelat un pensionar cu 77.000 de euro

SRI a ascultat convorbirile telefonice ale mafiei imobiliare ţigăneşti

Romii cercetaţi pentru pentru zeci de fapte penale în Germania au înmuiat inima unei judecătoare