Unde se află prima pictură cu Mihai Viteazul imortalizat cu coroana pe cap. Fresca are peste 300 de ani vechime

Pictura cu voievodul Mihai face parte din cea mai mare pictură votivă din ţară, în care apar laolaltă cei mai mulţi domnitori din ţară

Mihai Viteazul (n. 1558, Târgul de Floci – d. 9 august 1601, Turda) a fost domnitorul Ţării Româneşti între anii 1593-1601. Pentru o scurtă perioadă a fost conducător de facto al celor trei mari ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova, fiind unul dintre cei mai de seamă conducători pe care i-a avut ţinutul românesc.

Mihai Viteazul poate fi observat la Târgovişte într-o ipostază în care nu apare în multe locuri din ţară. Biserica Mare Domnească, din cadrul cetăţii istorice a Târgoviştei îl înfăţişează cu coroana pe cap, aceasta fiiind prima pictură care ni-l arată astfel de domnul valah. 

Pictura cu voievodul Mihai face parte din cea mai mare pictură votivă din ţară, în care apar laolaltă cei mai mulţi domnitori din ţară.

Pictură se păstrează bine şi astăzi şi a fost realizată în perioada lui Constantin Brâncoveanu, între anii 1696-1698. În tabloul votiv, realizat în plină epoca de supraveghere otomană, apar 9 domnitori: Matei Basarab, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu şi Petru Cercel în chip de ctitori (ţin în mâini macheta bisericii), apoi Mihai Viteazu, prima pictură bisericească în care apare cu coroana pe cap, urmează Radu Şerban, Constantin Cârnu, Şerban Cantacuzino şi Radu Mihnea.

Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul naţional românesc după ce a fost recuperat de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul “Românii supt Mihai-Voievod Viteazul” al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea. 

FOTO: Mihai Viteazul - frescă mănăstirea Căluiul

În timpul războaielor din secolul al XVIII-lea, Biserica Mare Domnească a fost incendiată, apoi reparată, dar cutremurul din 1802, şi un incendiu, au afectat-o din temelii. La începutul secolului al XX-lea, biserica se afla aproape în stare de ruină. Prin hotărârea Comisiei Monumentelor Istorice, între 1907 şi 1910 a fost refăcută după proiectul arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti.

Dintre piesele de mare valoare artistică care mobilează biserica se remarcă iconostasul brâcovenesc realizat în lemn, sculptat şi poleite cu aur, având pe registrul de deasupra uşii împărăteşti stema Tării Romăneşti, iar pe bagheta superioară, anul realizării încrustat cu cifre chirilice şi arabe: 1693.

Constantin Brâncoveanu a fost cel care a pictat-o a doua oară, ca formă de legitimare de la predecesorii săi.

Ctitorie a lui Petru Cercel (1583-1585)

Biserica mare Domnească din Târgovişte este ctitoria voievodului Petru Cercel (1583-1585). Biserica a fost zidită în acelaşi timp cu Casa Domnească. Lăcaşul poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost realizat după modelul bisericilor de tipul cruce greacă înscrisă. 

Monumentul se distinge de lăcaşurile ridicate la sfârşitul secolului al XVI-lea prin proporţiile sale nemaintâlnite până atunci, dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior măsurând 14 metri lăţime şi 30 de metri lungime.