Povești din lut: clădiri celebre, replicate în miniatură. „Sunt inspirate de arhitectura veche a satului românesc” FOTO
0Meșteșugul realizat de el sub numele de „Povești din lut“ uimește pe toți care îi văd produsele plămădite din pământ ars. Lucrează după o tehnică veche, studiată și readusă la viață, folosită de oamenii din trecut atunci când realizau diferite obiecte.
Florin Dumitru a repus lutul ars la loc de cinste prin ceea ce face. Cei care doresc să aibă piese de decor inedite, pot găsi căsuțele de lut la magazinul din interiorul Curții Domnești. Florin realizează căsuțe - replici după construcțiile din nordul Munteniei, conace cu pridvor central sau lateral, cele din zona Munților Apuseni cu acoperiș înalt de paie, apoi cule oltenești și case din Bucovina.
De unde se inspiră meșterul
Arhitectura unei case reflectă în ea personalitatea omului ce a construit-o, dar și parfumul vremurilor trecute. Casele vechi ale satului românesc ne introduc într-o lume în care timpul avea altă curgere. Răbdarea cu care au fost realizate toate detaliile sculptate în lemn, armonia proporțiilor, simplitatea cromatică și mai ales modul în care au fost îmbinate lemnul, argila și paiele au dus la realizarea unor case de o naturalețe inegalabilă.
De aici a pornite și meșterul căsuțelor de lut, Florin Dumitru. Acesta povestește că a început să realizeze căsuțe din lut în urmă cu 11 ani, pe când lucra la Universitatea Valahia din Târgoviște (UVT), în cadrul unui proiect, încercând să îmbunătățească o tehnică foarte veche de a realiza obiecte de ceramică (lut ars).
Până atunci făcea vase și statuete din lut, iar căsuțele, dintr-un alt material. Cei care au văzut căsuțele le-au apreciat foarte mult și așa s-a apărut brandul „Povești din lut”
„În urmă cu 10 ani m-am apucat de făcut căsuțe, iar obiecte din ceramică făceam de mai mult timp, de prin 2005, pentru că eu am lucrat la Universitate și acolo am făcut un centru de arheologie experimentală, la UVT și încercam să refacem cumva gestul din trecut, adică să găsim modalități prin care oamenii, în urmă cu 7.000 de ani, realizau obiecte din ceramică sau statuete. La un moment dat am vrut să fac niște opaițe romane, pentru că opaițul era becul lor, practic. Așa mi-am dat seama că prin metoda prin care făceau romanii opaițul puteam să fac și eu alte obiecte și de atunci am început să fac aceste căsuțe. La UVT am fost doctorand și lucram într-un centru de cercetare în arheologie”, povestește el Florin Dumitru.
Florin a terminat facultatea de Istorie, dar a urmat și doi ani de Arte Plastice.
„În principiu lucrez la două mari categorii. Sunt case inspirate de arhitectura veche a satului românesc, și vorbim fie de replici ale unor case celebre, cum ar fi bojdeuca lui Ion Creangă sau cea a lui Avram Iancu, sau alte monumente de arhitectură populară, sau cele inspirate de arhitectura căsuțelor din orașele Transilvaniei. Acestea se compun cumva sub formă de străduțe, cartiere, ca un lego”, explică el.
Cât costă o căsuță de lut
Materia primă este procurată de la o firmă specializată în prelucrarea lutului, iar produsele finite sunt vândute în muzeele satelor din țară, dar și în galerii de artă.
„Am evitat să le duc la tarabe sau târguri. De exemplu, la Bran, unde este cel mai mare pol turistic al țării ca volum de oameni, nu am găsit un loc unde să le duc, pentru că sunt numai chinezării, numai prostii. E o piață diversă și ele intră în categoria suvenirurilor, dar eu nu vrea să le duc prea mult acolo. Ele nu sunt chiar obiecte de duzină pentru că ele sunt făcute manual, sunt arse, sunt pictate. Căsuțele sunt făcute în diverse etape. Palatul de la Potlogi, de exemplu, a fost greu de realizat pentru că a avut mai multe provocări tehnice, pentru că el e mare, are multe detalii și a trebuit să îl fac mic. Prețurile sunt în funcție de model, de la 3 lei în sus”, adaugă meșterul.
Florin mai are alături de el alte două ajutoare și reușește să trăiască decent din vânzarea căsuțelor de lut. „Ăsta e un motiv pentru care mulți meșteri populari nu reușesc să supraviețuiască, pentru că nu și-au înregistrat obiectele, nu au un statut juridic și nu pot emite factură. Mă mai duc prin târguri și văd că nu o duc prea bine pentru că nu au unde să vândă produsele. Dacă ar avea o firmă și ar putea emite facturi, ar putea să intre în magazine. Mulți dintre ei nu o fac. Alții o fac și o fac foarte bine. Produsele mele au participat și la expoziții în străinătate, cum ar fi Dubai - expoziție internațională 2020, în Germania și în multe alte orașe”, mărturisește artistul.
Atelierul în care iau naștere obiectele din lut se află în îl avem în localitatea Ibrianu, din Dâmbovița, iar în Târgoviște sunt depozaitate până la împachetare și expediare către clienți.
„Eu cred că e loc suficient pe piață pentru meșterii români. E important să înțelegi cum funcționează piața, să ai un statut juridic să poți emite facturi și prețul să fie unul rezonabil. Magazinele din Horezu sunt pline de produse din China și Bulgaria, cumpărate mai ieftin de acolo decât le vând producătorii locali. De asta nu întâlnim artiști locali acolo, pentru că le vând prea scump”, mai spune Florin Dumitru.
Se încarcă comentariile...
