VIDEO FOTO  Povestea bisericilor-surori de la Stoicăneşti: una datează din anul 1700, cealaltă a fost pictată de Gheorghe Tătărăscu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cele două biserici se află în cadrul aceluiaşi perimetru la Stoicăneşti-Olt... (FOTO: Mugurel Manea)
Cele două biserici se află în cadrul aceluiaşi perimetru la Stoicăneşti-Olt... (FOTO: Mugurel Manea)

Dacă ajungeţi în judeţul Olt, trebuie neapărat să vizitaţi două biserici din comuna Stoicăneşti, judeţul Olt. Prima biserică, din care au mai rămas doar zidurile, a fost construită în anii 1700. Cea de-a doua, ridicată o sută de ani mai târziu, este pictată în interior de către faimosul Gheorghe Tătărăscu.

Amplasarea celor două biserici în comuna Stoicăneşti nu este întâmplătoare. Localitatea, aflată în mijlocul Câmpiei Boianului - pe Valea Călmăţuiului, este amplasată pe o veche vatră locuită, spun istoricii, de aproape 7.000 de ani. Geografic vorbind, comuna este la o distanţă de zece kilometri de oraşul Drăgăneşti-Olt şi, respectiv, la 48 kilometri de municipiul Slatina, în partea de est a judeţului Olt. Prima biserică menţionată mai devreme se prezintă sub forma unor ruine, pereţii verticali încăpăţânându-se parcă să înfrunte cu stoicism intemperiile vremii. În mod miraculos, ceea ce surprinde însă la ruinele vechii biserici - ridicată undeva la 1780 – este chiar existenţa picturii originale! Ca şi cum nu ar fi fost suficient, la faţa locului sunt vizibile până şi dovezi ale următoarelor straturi de pictură – două la număr.

„Suntem uimiţi şi noi de acest lucru. Sunt toate cele trei straturi de pictură bisericeacă ale acestei biserici, care există chiar dacă nu mai este vreun acoperiş care să le ferească de vremea rea. Nu ştim cum de rezistă de atâta vreme, dar totul este aici şi poate fi văzut, nu le-a redesenat nimeni între timp, e pictura originală de când a fost ridicată biserica. Ne doare sufletul când vedem cum a ajuns acum aceasta, dar, în acelaşi timp, nu putem înceta să nu ne minunăm de modul cu pictorii de atunci puteau face uleiuri şi alte substanţe pentru munca lor care să reziste timpului aşa cum se întâmplă aici”, spune primarul localităţii, Marius Prioteasa.

Fresce ale modului cum arăta la interior această biserică se încăpăţânează să dăinuie de asemenea şi pe câţiva pereţi verticali din interiorul lăcaşului. Farmecul locului este dat şi de modul de construcţie a imobilului – numai din cărămizi. Zidurile groase, cu firide şi ferestruici din care încă se mai păstrează tocurile din lemn şi zăbrelele din fier meşteşugit lucrat, dau mai degrabă impresia ruinelor unei veritabile cetăţi decât a unei clădiri ridicate pentru rugăciuni.

Profesorul Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, este de părere că ruinele vechii biserici istorice ar putea fi folosite chiar şi în prezent, la peste 200 de ani de la ctitorire. „Eu am propus deja amplasarea unui acoperiş deasupra actualelor ruine ale acestei vechi biserici pentru că nu mai sunt multe ca ea în ţară, chiar în situaţia în care se află. Cu puţin interes, aici s-ar putea oficia din nou slujbe bisericeşti şi nu numai pentru cei care vor ceva total aparte, o cununie <<înapoi în timp>> sau ceva asemănător. Străinii apreciază mult mai bine lucrurile istorice decât noi, ei s-ar da peste cap să valorifice aşa ceva dacă ar avea, iar noi tratăm cu superficialitate istoria de sub nasul nostru. Este păcat pentru că nu ar fi nevoie decât de o minimă doză de interes: un acoperiş deasupra capului din lemn, o podea tot din lemn, nu trebuie mai mult, să ştiţi. Să vrei este tot ce contează”, a mai spus Zorzoliu, el însuşi creator a mai multe muzee în ţară.

Catapeteasma bisericii, semnată de Constantin Brâncuşi

În mod total neobişnuit, în acelaşi perimetru - la numai câţiva metri distanţă, a fost ridicată o biserică ceva mai „nouă”, construită spre sfârşitul anilor 1800, la îndemnul şi pe cheltuiala unui boier ce a donat şi terenul, Constantin Fântâneanu. De altfel, o frescă a acestuia se regăseşte şi în interior, alături de una unde sunt reprezentate soţia şi fiica sa. Biserica în cauză se evidenţiază prin mai multe aspecte, unul dintre ele fiind pictura de la interior, aceasta în afară de faptul că imobilul a fost deja declarat oficial monument istoric. Executată de nimeni altul decât maestrul Gheorghe Tătărăscu, unul dintre cei mai mari pictori ai ţării, lucrarea te lasă mut de uimire încă de la intrare. Spre deosebire de cele mai multe asemenea lăcaşuri de cult, pictura realizată de maestru la Stoicăneşti (ce poartă hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, n.a.) este integral pe fond negru ce imită marmura. Cupola lăcaşului prezintă chiar modele pictate în mai multe culori, dar tot pe fond negru, lucru ce nu afectează însă cu nimic lucrarea. De fapt, odată intrat în această biserică, ai impresia că te afli într-o veritabilă catedrală date fiind dimensiunile mari ale acesteia.

Biserica este construită în formă de cruce, fiind compusă dintr-o turlă mare centrală cu opt laturi, prevăzută cu 16 ferestruici, şi două turle mai mici, dispuse lateral – cu câte şase ferestre. La interior există un balcon. Datorită numărului mare de ferestre, lumina naturală pătrunde în voie în interiorul bisericii şi te înconjoară într-un mod plăcut. Picturile executate cu o acurateţe extraordinară de maestrul Gheorghe Tătărăscu la dimensiuni aproape suprarealiste atât pe pereţii verticali, dar şi pe tavan şi pe bolte, redau mai mulţi sfinţi şi scene din Bibilie, adâncind o senzaţie de admiraţie pe care o resimţi tot mai acut. În plus, nu trebuie să omitem faptul că însuşi Constantin Brâncuşi a realizat şi semnat catapeteasma bisericii pe când era doar un simplu ucenic la Şcoala de Arte şi Meserii de la Craiova. Aceasta încă mai există şi astăzi, ea putând fi văzută şi admirată de către oricine doreşte.

Datele istorice arată că biserica a fost construită într-un timp record de numai un an, între 1888-1889, în acest ultim an fiind realizată şi pictura. În anul 1938, pictura a fost restaurată de către pictorul Florea Udrişte din Slatina. Avariată de cutremurul din anul 1940, biserica a fost consolidată în anul 1958. Biserica a fost resfinţită în data de 3 iunie 2006, zi care a devenit şi ziua satului, sărbătoare intitulată “Întâlnire cu fiii satului”. Tot atunci a fost sfinţit şi inaugurat un monument închinat eroilor români din cele două războaie mondiale, amplasat în faţa sediului primăriei din localitate şi aflată la doar câteva zeci de metri de biserică.

Drept recunoştinţă pentru înaintaşi, la intrarea în biserică se află la loc de cinste un tablou cu pozele tuturor localnicilor care s-au jertfit în primul război mondial 1916-1918. Autorităţile au luat măsuri pentru protejarea bisericii, un sofisticat sistem de alarmă.

Mai puteţi citi:

FOTO VIDEO Plimbare prin trecut: satul neolitic de 4.500 de ani de la Drăgăneşti şi biserica-bordei îngropată în pământ de la Stoicăneşti

FOTO VIDEO Vacanţă în România: mănăstirile Brâncoveni, Clocociov şi Mâineşti, locuri care te aduc mai aproape de istorie şi Dumnezeu

VIDEO Vacanţă în România. Cetatea Sucidava de la Corabia, nestemata Oltului, inclusă în patrimoniul UNESCO

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite