Variolă ovină în Olt. Mii de animale vor fi sacrificate. „Mediul poate rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp”

Autoritățile sanitar-veterinare au confirmat două focare de variolă ovină în județul Olt. Sunt șapte exploatații non-comerciale afectate, în total aproximativ 3.000 de animale fiind supuse sacrificării.

Variola ovină se răspândește rapid în efectivele de oi și capre FOTO: arhiva/Ionelia Nucă

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt (DSVSA) precizează că prezența virusului POX a fost confirmată cu două zile în urmă, în 21 iulie 2025,  în două localități, respectiv în localitatea Tufeni și în localitatea Crîmpoia.

„Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a confirmat prezența virusului variolei la probe prelevate (tampoane nazale și sânge integral) de medicii veterinari oficiali ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Olt, ca urmare a modificării statusului de sănătate a unor ovine din șase exploatații nonprofesionale din localitatea  Tufeni și dintr-o exploatație nonprofesională din localitatea Crîmpoia. Efectivul total de animale afectat este de aproximativ 2.600 ovine și caprine în localitatea Tufeni și de aproximativ 450 de ovine și caprine, în localitatea Crîmpoia”, au informat reprezentanții DSVSA.

A doua zi a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB,) constituit la nivelul Instituției Prefectului Județului Olt, îaprobându-se planul de măsuri pentru combaterea bolii, cu stabilirea măsurilor de urgență și a responsabilităților instituționale.

„Se va proceda la eliminarea întregului efectiv de ovine și caprine”

Pentru că variola ovină este o afecțiune extrem de contagioasă, legislația în vigoare prevede ca în astfel de cazuri să se procedeze la eliminarea întregului efectiv de ovine și caprine, urmat de ecarisarea cadavrelor prin îngropare. Cadavrele, au stabilit autoritățile, vor fi ecarisate în locații amplasate pe teritoriile celor două localități, avizate de Garda de Mediu Olt și de Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt.

„În jurul focarelor s-au delimitat zonele de protecţie (3km) şi de supraveghere (10km) și         s-au luat măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor și mijloacelor de transport”, mai prrecizează autoritățile. 

Zonele de restricție din jurul focarelor din Tufeni și Crîmpoia

Pentru focarele confirmate în localitatea Tufeni s-au delimitat două zone de restricție, astfel:

Zona de protecție - de 3 km în care sunt incluse localitățile Tufeni și Icoana;

Zona de supraveghere - de 10 km în care sunt incluse localitățile Icoana, Corbu, Movileni, Ghimpețeni, Nicolae Titulescu, Șerbănești, Văleni și fonduri cinegetice.

Pentru focarele confirmate în localitatea Crîmpoia cele două zone de restricție s-au delimitat astfel:

- Zona de protecție de 3 km - care cuprinde localitățile Crîmpoia și N.Titulescu

- Zona de supraveghere de 10 km - care cuprinde localitățile Șerbănești, Nicolae Titulescu, Ghimpețeni, Văleni, Movileni, Tufeni și fonduri cinegetice.

„Toate exploatațiile comerciale de ovine și caprine din județul Olt au fost notificate și verificate în vederea respectării stricte a măsurilor de biosecuritate.  De asemenea, au fost notificate Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din județele limitrofe, Teleorman și Argeș. Echipe mixte de medici veterinari oficiali și medici veterinari de liberă practică împuterniciți sunt deja pe teren și desfășoară anchete epidemiologice și măsuri de control pentru limitarea și neutralizarea focarelor”, mai precizează DSVSA Olt.

S-a interzis mișcarea ovinelor și caprinelor

Autoritățile fac apel către crescătorii de animale și cei implicați în activitatea de comerț cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise, pentru a-și proteja efectivele  de rumegătoare mici de această boală. Astfel, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt solicită sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine şi al cetăţenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate. Totodată, instituția le cere acestora să anunţe imediat serviciile veterinare despre suspiciunile la animale şi să respecte toate măsurile dispuse de autorităţi pentru a împiedica răspândirea bolii pe teritoriul ţării.

S-a impus, de asemenea, măsura de interdicție a mișcării ovinelor și caprinelor din exploatații în această perioadă, atât la nivelul județului, cât și mișcările interjudețene.

Se mențin restricțiile și în ceea ce privește funcționarea târgurilor de animale vii pe teritoriul județului. o altă mențiune a autorităților este aceea că virusul este foarte rezistent la uscăciune. 

Cum se recunosc simptomele variolei ovine

„Este important de menționat că mediul poate rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă și biosecuritate sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii bolii, virusul fiind foarte rezistent la uscăciune”, mai transmite DSVSA Olt.

Semne clinice ale variolei ovine/caprine:

1. Leziuni cutanate: Acesta este semnul distinctiv al bolii. La ovinele/caprinele infectate apar inițial mici pete roșii pe piele, care evoluează în papule (bășici solide) și apoi în vezicule (bășici cu lichid). Aceste leziuni se pot dezvolta ulterior în pustule și cruste. Leziunile cutanate apar de obicei pe:

·       Cap (în special în jurul botului, nasului și urechilor, pleoapelor);

·       Abdomen;

·       Picioare;

·       Organele genital;

2. Febră: Animalele infectate dezvoltă de obicei febră ridicată (40-42°C) în primele 1-3 zile de la infectare.

3. Scăderea apetitului: Ovinele/caprinele bolnave pot prezenta o lipsă de interes pentru hrană, ceea ce duce la scăderea în greutate.

4. Depresie și letargie: Ovinele/caprinele afectate devin letargice, cu o stare generală proastă, manifestând apatie și lipsă de energie.

5. Lacrimație excesivă și secreții nazale: La multe animale infectate se observă secreții oculare și nazale. În cazuri severe, aceste secreții pot deveni purulente.

6. Inflamația ganglionilor limfatici:  Ganglionii limfatici submandibulari și cei din regiunea subcutanată a corpului pot fi inflamați și măriți.

7. Leziuni la nivelul mucoaselor: În cazurile grave, pot apărea leziuni și pe mucoasele bucale, nazale și oculare, care pot cauza dificultăți de respirație sau probleme de alimentație.

8. Durata bolii: În majoritatea cazurilor, boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea poate varia în funcție de gravitatea focarului și de starea generală de sănătate a efectivului de ovine și caprine.

Transmiterea bolii:

Variola ovină/caprină se transmite prin contact direct între animale infectate și animale sănătoase și prin contact indirect cu lichidul din conținutul veziculelor, pustulelor și prin inhalarea prafului din crustele descuamate.

Virusul poate fi răspândit și prin:

• Secrețiile nazale, oculare și orale;
• Leziuni cutanate rupte;
• Obiecte contaminate (furaje, echipamente).

„Boala nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, însă orice suspiciune de variolă ovină/caprină trebuie raportată imediat Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt. Anunțați orice suspiciune de boală la DSVSA OLT, la numărul de telefon 0372753837/0372753838”, este apelul DSVSA.

Primul caz de variolă ovină a fost sesizat în acest an în România în județul Teleorman, în cursul lunii iunie.