Video Orașul cu 2.000 de copii-dansatori pe străzi. Cum au ajuns copiii românilor din Italia să joace călușul oltenesc
0Slatina trăiește în aceste zile o mare sărbătoare, cel mai mare festival-concurs de dans folcloric pentru copii, încă în desfășurare, ajungând la a XXV- ediție. Aproximativ 2.000 de copii dansatori au bucurat spectatorii timp de patru zile.
Copii din toată țara, dar și din străinătate, îmbrăcați în costume populare, cu veselia specifică vârstei și cu talent deosebit, fac spectacol pe străzile Slatinei. Este încă în desfășurare Concursul Național al Copiilor „Călușul Românesc”, cel mai mare festival de dans pentru copii din țară, ajuns acum la a XXV-a ediție.
Manifestarea a început în 1998, cu doar 250 de participanți atunci, ajungând la ultimele ediții la participări-record, cu mii de copii dansatori veniți din toată țara, în fiecare an fiind invitate și ansambluri de copii din străinătate. De istoria acestui festival-concurs se leagă evenimentul intrat în Cartea Recordurilor, în 2017, când cei mai mulți dansatori au jucat, pe esplanada din fața Casei de Cultură a Sindicatelor, călușul românesc.
Zeci de ansambluri țin să ajungă în fiecare an la Slatina, iar cei care vin pentru prima dată sunt cu adevărat impresionați.
„Am auzit de amploarea acestui eveniment, însă nu-mi închipuiam că vor fi totuși atât de mulți copii talentați la un loc. Este impresionant”, este mărturia unei profesoare din Brăila. A venit cu elevii săi pentru prima dată la Slatina, iar prezența brăilenilor a fost imediat imediat remarcată, costumele, dansul, coronițele din spice de grâu și flori de câmp purtate de fete atrăgând atenția în mod deosebit.
„Foaie verde foi din vii, noi suntem de la Sighi'”
Festivalul are în prima zi programată și o paradă a portului popular, fiind unul dintre momentele așteptate de slătineni an de an. Vremea este aproape în fiecare an toropitoare și oricât de mult ar amâna organizatorii parada către orele serii, soarele este la fel de necruțător. Copiilor pare să le pese însă mult mai mult de impresia pe care o lasă trecătorilor, așa că nu fac rabat de la nimic. Ținute semețe, zâmbete largi, urechea atentă la instructori, competiție între ansambluri. Fiecare vrea să iasă în evidență, să se facă auzit. „Acolo unde vedem public mai mult putem să repetăm și câteva figuri. Altfel, mergem frumos, e foarte cald”, le spune instructorul dansatorilor unui ansamblu din Dâmbovița.
Cei mici sunt cei mai ambițioși. Vor ca strigăturile lor să se audă cât mai departe. „Foaie verde foi din vii, noi suntem de la Sighi'” strigă cât pot de tare băieții dintr-un ansamblu, evident, de la Sibiu. Este, cel mai probabil, ansamblul cu cea mai mică medie de vârstă. Profesorul lor pare că-i conduce într-o poveste. Le aduce tot timpul zâmbetul pe buze, chiar și atunci când e nevoie să tot repete strigăturile.
Oltenii par de departe cei mai gălăgioși și în vervă. Cei mai mulți se simt acasă, deși sunt veniți la Slatina din zeci de localități ale județului. Cei care au în ansamblu și ceată de călușari simt că au un atu, de care se și folosesc în timpul paradei, călușarii executând și secvențe din dansul atât de îndrăgit în Oltenia. La inima publicului ajung însă toți copiii. „Doamne, cât sunt de frumoși! Uite-i și pe cei din Maramureș!”, „Daa! Sunt atât de frumoși toți, nu știi la care să te uiți!”, își spun trecătorii opriți pe trotuar să-i admire. Cei mai mulți îi fotografiază, îi filmează, îi felicită.
„Nu e român ca olteanu’”
Parada din prima zi a festivalului s-a încheiat în parcul tineretului din Slatina, acolo unde pe tot spațiul verde s-au pornit hore oltenești. Magda Căluianu, cunoscută publicului din show-ul de talente „Românii au talent”, a interpretat Imnul național, ulterior oltenii și invitații lor prizându-se în horă.
Cei mai mulți, când aud acordurile specifice jocului de căluș, se străduiesc să repete figurile de dans pe care le-au tot văzut executate la olteni. Unora le iese, semn că nu pentru prima dată când încearcă, alții par mai stângaci. Veselia este însă cuvântul de ordine.
„Călușul Românesc” este, în ciuda aerului permanent de sărbătoare, în cele din urmă o competiție. Face parte din calendarul de concursuri al Ministerului Educației și Cercetării, iar premiile câștigate aici înseamnă enorm pentru participanți. Trofeul revine de fiecare dată unei cete sau formații de călușari, însă se acordă de asemenea premii I,II, III la mai multe categorii, mențiuni și premii speciale. Cel de-al 25-lea trofeu a fost câștigat de Ansamblul „Hora Florilor” din Osica de Jos, județul Olt, un ansamblu „abonat”, de altfel, la premii și trofee. Călușarii sunt însă alții de fiecare dată, în ansambluri intrările și ieșirile urmând ritmul vieții.
Un festival-concurs care a dus la formarea a zeci de ansambluri de copii
Cel mai mare câștig al Concursului național al Copiilor „Călușul Românesc” este că, în timp, a dus la înființarea sau reînființarea a zeci de ansambluri, în tot județul. S-a început cu cinci formații de călușari, prezente la prima ediție, iar acum doar din județul Olt participă de ordinul zecilor, la care se adaugă cele din țară.
„Aveam cinci-șase ansambluri ale copiilor în județul Olt, acum avem aproape 70. Am stimulat ceea ce înseamnă activitatea acestor ansambluri, însă, oameni buni, de anul ăsta am făcut și un alt lucru. La Fărcașele s-a desființat ansamblul, dar copiii care știau călușul s-au întâlnit, s-au hotărât și au făcut ei formația de călușari cu care au jucat în sat, în perioada Rusaliilor. La asta o să ne așteptăm de acum încolo în toate localitățile județului Olt. Cei care devin adulți, copiii de acum 25 de ani, au pasiune, au microbul călușului și cu siguranță în zilele de Rusalii vor veni de unde vor fi, din toată țara, să se întâlnească și să joace măcar o zi. Astăzi ăsta este produsul Concursului Național „Călușul Românesc””, a explicat directorul festivalului, coregraful Ilie Brăileanu.
Copiii moldovenilor și ardelenilor stabiliți în Italia joacă la olteni călușul
La ediția de anul trecut, printre invitați s-a aflat un ansamblu venit din Italia. Ansamblul VATRA este format din copiii românilor stabiliți acolo. Cei mai mulți sunt copii de ardeleni și moldoveni (inclusiv din Republica Moldova), iar pentru ei jocul de căluș a fost o provocare artistică. Au învățat o variantă de scenă, cu care au făcut, de altfel, furori în spectacole.
Ce s-a întâmplat din vara lui 2024 și până acum este că Ilie Brăileanu și Simion Buță, un coregraf și un instructor din Olt, au făcut câte vizite a fost nevoie pentru a-i învăța pe copiii cu suflete de români călușul „ca acasă”.
„Sunt niște copii deosebiți, niște copii care își doresc să fie români, să nu uite că sunt români”, a spus Simion Buță despre dansatorii din Italia. Câțiva dintre ei au venit la Slatina încă din perioada Rusaliilor și au avut ocazia să participa la ritualul de căluș, care reprezintă, de fapt, esența acestui dans. Au mers alături de călușarii-copii din Olt, observând fiecare detaliu al ritualului de odinioară.
„Unde au simțit ei că sunt români a fost la Brebeni. Eu am mers cu ei prin toate casele, în toate curțile. În momentul când și-au pus usturoiul și pelinul la brâu, și au împodobit steagul cu pelinul și usturoiul, și l-au legat, au zis – Doamne, suntem în România, ăsta-i călușul adevărat! - Ei, asta simt acești copii”, a mai dezvăluit instructorul de căluș.
Se încheie o ediție de sărbătoare
Festivalul-Concurs al Copiilor „Călușul Românesc” și-a desemnat câștigătorii sâmbătă-seara și se încheie oficial duminică, atunci când invitații din străinătate vor urca din nou pe scenă pentru publicul larg. În zilele festivalului au fost spectacole atât pe scena din parcul tineretului, cât și pe scena palatului Copiilor „Adrian Băran”, la sediul instituțiilor, în diverse puncte ale orașului. În fiecare zi grupuri de dansatori au putut fi admirate peste tot.
„O ediție de sărbătoare, o ediție a bucuriei, o ediție a nostalgiei, pentru că foarte mulți dintre invitații din acest an au fost și la alte ediții ale concursului nostru și împreună am depănat amintiri. Evoluțiile formațiilor artistice au fost de înaltă clasă.
De asemenea, juriul a fost alcătuit din cele mai remarcabile personalități ale folclorului coregrafic din România. Iată-ne acum la final, cu trofeul, la cea de-a XXV-a ediție, la Osica de Jos , la o vatră călușărească de pe Valea Oltețului. Pot să vă spun că sunt fericit”, a declarat directorul festivalului, Ilie Brăilleanu.
Se încarcă comentariile...
