Reşiţa: PORTRET / Pavel Bobeică şi-a dedicat viaţa muzicii (GALERIE FOTO)

Muzicianul este îndrăgostit de sunetele melodioase şi se mândreşte cu cariera sa.

PROFIL
Născut: 25 ianuarie 1944, Ciclova Montană
Studii: Şcoala Profesională, Şcoala Populară de Artă Reşiţa, instrumente de suflat
Ocupaţie: Şeful orchestrei vocal-instrumentale „Paul Bobescu”
Familie: Căsătorit

Pavel Bobeică este o persoană plină de viaţă căreia îi face o deosebit plăcere să vorbească despre tot ceea ce a făcut de-a lungul vieţii. Întreaga sa existenţă a gravitat în jurul muzicii. A început să cânte de la vârsta de 14 ani, dar până atunci şi-a exersat talentul pe toate obiectele care i-au picat în mână din bucătăria mamei sale şi a bunicii.
„Talentul l-am moştenit de la străbunicul meu, Gheorge Dragomir. El a cântat la contrabas, ţambal şi vioară. Când eram mic, băteam în toate oalele şi farfuriile din bucătărie. Voiam să învăţ să cânt, însă tatăl meu a insistat să studiez şi să învăţ o meserie. El ar fi vrut să mă fac dentist”, a spus domnul Bobeică.
Anii copilăriei i-a petrecut în Ciclova Montană. Aici a învăţat să cânte puţin la trompetă, chitară şi pongo. Venirea la Reşiţa a însemnat pentru Pavel începutul carierei muzicale. „Aveam 14 ani când am venit aici. M-am înscris la şcoala profesională pentru a învăţa o meserie, turnător de precizie. În paralel am studiat şi muzica. În anul 1970 mi-am luat primul atestat de artist liber profesionist. M-am bucurat foarte mult. Examenul l-am susţinut la Bucureşti cu Sile Dinicu şi Dina Cocea”, a povestit muzicianul.

Armata pe ritmuri muzicale
Timp de doi ani cât a făcut armata, maestrul Bobeică s-a dedicat muzicii. A făcut parte din ansamblul de cântece şi dansuri al armatei. „Am participat la foarte multe concursuri. Am cântat mult în cătănie, iar acest lucru m-a ajutat să trec mai uşor peste această perioadă”, a povestit instrumentistul. A lucrat la turnătorie până în anul 1980, când a abandonat uzina în favoarea muzicii. De atunci şi până astăzi, Pavel Bobeică îi încântă pe reşiţeni cu melodii de petrecere, muzică uşoară, dar şi populară.
„Am cântat în toate marile restaurante din oraş. Muzica era şi este viaţa mea. În anul 1980, la insistenţele colegilor din formaţie am decis că trebuie să renunţ la uzină şi m-am dedicat doar muzicii. Eram mereu lângă reşiţeni atunci când se distrau. Am încerca să mă perfecţionez mereu, să studiez. Din anul 1980 am propria mea formaţie. Am noroc că soţia mea mă susţine şi mă sprijină. Acum, alături de mine sunt Ionel Guga, baterie, Vasile Condraş, chitară solo, Savu Bobeică, chitară bass, Gelu Jurma orgă eletronică şi Nicolae Cărăgin solist vocal”, a spus maestrul. Alături de componenţii formaţiei, Pavel Bobeică trăieşte pentru a aduce bucuria în sufletele oamenilor oferindu-le un strop de muzică de calitate.


Întrebări şi răspunsuri

Cum este să cântaţi live?
Pentru noi nu este greu. Suntem obişnuiţi să cântăm live. Nu cred că am putea să facem play-back. Ne respectăm pe noi şi ne respectăm ascultătorii.

Care este genul muzical preferat?
Toate genurile, dar cel mai mult cafe-concert.

Pentru ce personalităţi aţi cântat?
Am cântat pentru Emil Constantinescu şi Ion Iliescu. Au cerut muzică populară din Banat, dar şi muzică uşoară.


Ce-i place
Îmi place să-mi petrec timpul cu familia mea. Îmi place să călătoresc, dar în ultimii ani nu am mai făcut-o, din motive personale. Îmi face plăcere să mă întâlnesc cu colegii din branşa mea, să discutăm despre muzică şi instrumente muzicale, dar şi despre toate instrumentele electronice care au apărut şi care ne sunt necesare  profesiei noastre. Îmi place să pescuiesc.

Ce nu-i place
Nu-mi plac oamenii făţarnici, oamenii care nu sunt politicoşi şi necuvincioşi. Nu-mi plac oamenii răi şi invidioşi. Ajung să fiu dezamăgit când toate aceste trăsături de caracter se regăsesc în rândul colegilor din branşa mea. Nu-mi place că nu am reuşit să scoatem un album pe piaţă. Nu avem sponsori.