Cum a îngropat patronul Brădet noua afacere pentru care a strâns bani de la români: „Cred că nu le-am explicat cum trebuie oamenilor”

Proiectul „Lactate Brădet devine Brădet Românesc SA”, lansat de Marius Badea, în primăvară, după scandalul brânzei cu E. coli, n-a reuşit decât strângerea a mai puţin de 2% din suma pe care miza patronul brandului argeşean. Românii care au subscris pentru a deveni acţionari îşi vor putea primi, până în august, banii înapoi.

Prin proiectul lansat în martie pe platforma Sprijina.ro, Marius Badea, patronul Lactate Brădet, îşi propusese să obţină, prin subscriere publică, finanţări de 10 milioane lei, într-un interval de 60 de zile. Deşi, cel puţin la început, ideea a fost salutată de mulţi români care l-au încurajat pe Marius Badea pe site-urile de socializare, următoarele două scandaluri în care a fost implicat numele firmei sale (cel al angajaţilor cu E. coli şi diagnosticarea cu SHU a bebeluşului român din Italia), proiectul a eşuat lamentabil. La aproape patru luni de la lansarea proiectului, omul de afaceri argeşean n-a reuşit să strângă decât 134 de mii de lei, adică nici măcar 2% din suma pe care miza.  

“Mi-aş fi dorit că proiectul acesta să găsească suficient capital, pentru a-l putea realiza. Din păcate, suma subscrisă nu e suficientă pentru a porni la drum... În următoarele 30 de zile, toţi cei care aţi subscris pentru a deveni acţionari, sunteţi rugaţi să trimiteţi un email la brădet@sprijină.ro pentru a solicita returnarea banilor. Returnarea se va face imediat fără niciun comision, direct din contul de garanţie, în care au fost blocaţi bani Dvs. până în prezent”, anunţă Marius Badea pe pagina de Facebook Lactate Brădet.

Sumelor subscrise se pot revendica timp de o lună

Sumele care nu vor fi revendicate până la dată de 1 august 2016 vor fi donate Asociaţiei Părinţi Salvatori, care se ocupă de susţinerea unor copii diagnosticaţi cu paralizie cerebrală.

“Lactate Brădet, în semn de solidaritate cu dumneavoastră, v-a dona, în următoarele 12 luni, aceeaşi suma de bani pe caredumneavoastră o lăsaţi acestei asociaţii”, mai scrie Marius Badea pe site-ul de socializare, punând eşecul proiectului pe seama unui marketing ineficient.

“Cred că noi n-am explicat cum trebuie oamenilor ceea ce vrem să facem şi, practic, nu ne-am făcut înţeleşi. Totuşi, oamenii ne-au arătat că au încredere în produsele noastre şi cred că au mers pe ideea aceasta, de a ne susţine să dezvoltăm Lactate Brădet şi nu o nouă firmă. Eu cred în continuare, însă într-un proiect de acest gen, un proiect de amploare. Cred într-o fabrică mare cu un acţionariat majoritar român. Probabil, la un moment dat, cineva chiar va reuşi să facă pentru România aşa ceva. M-aş bucura nespus să pot fi şi eu parte dintr-un astfel de poiect”, a declarat, pentru ”Adevărul”, Marius Badea.

Omul de afaceri argeşean le mulţumeşte celor care l-au susţinut pe parcursul scandalurilor care i-au zdruncinat puternic brandul şi speră ca la finele anului să atingă măcar 80% din cifra de afaceri a anului trecut.

“Deocamdată, încercăm să ne punem pe picioare. Am reluat producţia şi livrarea, însă pierderile au fost destul de însemnate, ţinând cont de faptul că, practic, o lună şi jumătate, cât fabrica a fost închisă, am lipsit de pe piaţă. Le vom recupera în timp, nu peste noapte. E greu de estimat o cifră de afaceri pe anul acesta: poate în jur de 2 milioane euro, faţă de 2,5 cât am avut anul trecut”, a mai explicat, pentru ”Adevărul”, Marius Badea.

Reamintim că pentru Lactate Brădet, problemele au început pe 28 februarie 2016, când fabrica a fost închisă în urma identificării de ANSVSA a unui lot de 25 de kg de brânză cu E. coli. Depistarea, în luna martie, a celor 3 angajaţi cu E. coli verotoxigen (care provoacă Sindrom heolotic uremic) şi scandalul din Italia care incrimina brânza produsă de Lactate Brădet pentru îmbolnăvirea bebeluşului roman diagnosticat cu SHU au zdruncinat zdravăn producătorul argeşean de lactate. Fabrica a fost redeschisă abia la începutul lunii aprilie, însă desfacerile n-au mai atins cotele dinaintea scandalului.