Crișul Repede, secat de o firmă care deține câteva microhidrocentrale. O arie naturală protejată, grav afectată VIDEO
0O companie din Oradea cu patronat italian, care deţine microhidrocentralele din Crişul Repede, a fost amendată cu 50.000 lei de Garda de Mediu Bihor după o reclamaţie făcută de localnicii din Vadu Crişului unde firma a deviat apa spre turbine, punând în pericol speciile acvatice.
Priza de apă Vadu Crişului şi microhidrocentralele din Aştileu sunt deţinute de Idroradea, o firmă controlată de două companii italiene. Au fost preluate în 2014 de la Hidroelectrica, cu 21,3 milioane lei, (aproximativ 4,2 milioane euro, la cursul BNR de atunci) la pachet cu Centrala Hidroelectrică de Mică Putere Baraj CET și CHEMP CET Restituire, ambele din Oradea.
Afacerea a fost profitabilă, căci firma a înregistrat câştiguri încă de la început, cel mai mare anul trecut, când Idroradea a declarat venituri de 11,4 milioane lei şi un profit brut de 6,4 milioane lei, din vânzarea producţiei în Sistemul Energetic Naţional.
Au „confiscat” Crişul
În goana după profit, însă, italienii au pus în pericol ecosistemul din zonă căci, după cum spun sătenii din zonă, mai ales în perioadă secetoasă, albia râului se goleşte subit. „Anul trecut s-a întâmplat în luna mai, în plină prohibiţie, când peştii depun icrele. Atunci am sesizat pentru prima dată autorităţile de mediu. Iar acum s-a întâmplat din nou”, explică Ioan Bica, unul dintre consilierii locali din Vadu Crişului.
Concret, spune Bica, apa a fost „deturnată” la priza de la Vadu Crişului, printr-un canal artificial de 9 kilometri spre microhidrocentralele din comuna Aştileu, lăsând „dezgolit” fundul râului.
Un control...
La primul control, făcut în mai 2022, comisarii de Mediu au notat că „vizual, debitul este scăzut”, dar n-au putut stabili câtă apă curgea efectiv în râu, căci firma nu avea – nici după 8 ani de exploatare – un instrument de măsurare. Plus că, deşi întreaga luncă a Crişului Repede este arie naturală protejată, sit Natura 2000, firma nu ceruse, încă, avizul administratorului, iar în autorizaţia de mediu, nu avea stipulată vreo obligaţie privind protecţia mediului.
Cu toate acestea, Idroradea a scăpat fără vreo amendă, primind doar sarcini: să asigure „debitul de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de priza de apă Vadu Crişului”, să-şi monteze miră hidrometrică şi să transmită APM Bihor toate documentele cu sursele de afectare a biodiversităţii.
Şi încă un control
Dintre toate sarcinile primite, firma a rezolvat doar una: şi-a montat o miră hidrometrică. Nici azi, compania nu are nici azi autorizaţie de mediu, nu şi-a realizat un studiu de impact asupra biodiversitații, nu a cerut avizul ANANP, obligatoriu într-o arie protejată şi, între timp, i-a expirat şi autorizaţia de gospodărire a apelor.
Constatarea a fost făcută de comisarii Gărzii de Mediu Bihor pe 3 august, în acest an, când au fost chemaţi, din nou, la Vadu Crişului, tot pentru că au deviat întregul curs al râului spre canalul artificial.
Iar de astă dată, abaterea se putea stabili cu măsurători, după cum spune şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu: „În locul unui debit de servitute stabilit la 2 metri cubi pe secundă, cât ar fi fost obligaţi prin lege să asigure în râu, în aval de priza de apă se scurgea de 10 ori mai puţin, adică 0,2 metri cubi pe secundă", a explicat Şerbănescu.
Reprezentantul firmei, inginerul Ionuț Ciuciu, a invocat o avarie şi cum n-au putut demonstra contrariul, comisarii de Mediu au sancţionat societatea comercială doar pentru lipsa autorizaţiei de mediu, cu 50.000 lei, amendă pe care Ciuciu susţine că o va contesta. „Noi am depus toate documentele cerute, dar ni s-au tot cerut completări. E o procedură de durată”, susţine inginerul.
Cert e însă că, după vizita comisarilor de Mediu, avaria a fost remediată, iar în prezent debitul Crişului Repede a revenit la normal.
Se încarcă comentariile...
