Iaşiul, marele perdant în competiţia pentru titlul de capitală culturală europeană. Autorităţile dau vina pe scandalurile care i-au şifonat imaginea

Turnul central al Palatului Culturii, clădire-simbol a Iaşiului FOTO: Arhivă

Iaşul, aspirant al titlului de capitală europeană a culturii în 2021 nu s-a clasat nici măcar printre cei patru finalişti. Autorităţile dau vin pentru această nereuşită pe Gheorghe Nichita, fostul primar implicat în scandaluri răsunătoare de spionaj şi luare de mită. Mai mult, o scuză penibilă invocată de primarul interimar Mihai Chirica a fost că oraşele candidate sunt din vestul ţării, iar Iaşiul nu s-a numărat prin ele şi de asta a pierdut.

Vinere neagră pentru Iaşi. Juriul format din 12 experţi au respins candidatura Iaşului la titlul de capitală culturală europeană în 2021. Cei patru finalişti sunt Baia Mare, Bucureşti, Cluj Napoca şi Timişoara. Cu toate că la Iaşi s-a înfăptuit Unirea şi au trăit personalităţi marcante precum Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu şi Alexandru Ioan Cuza, aceste lucruri nu au cântărit pentru evaluatori. 

Reacţiile s-au ţinut lanţ în urma eşecului răsunător. Primarul interimar Mihai Chirica pune această nereuşită pe seama faptului că toate oraşele selectate, excepţie făcând Bucureştiul, sunt din vestul ţării. El a mai dat vina şi pe Gheorghe Nichita, aflat în arestul Poliţiei Capiitalei, pe motiv că a adus pejudicii de imagine oraşului.

‘’Sunt trist, îmi pare rău că echipa nu a reuşit să surmonteze decalajul de timp pe care l-a pierdut în perioada anterioară. Cred că am avut şi un prejudiciu de imagine major, de altfel una dintre întrebările unui comisar european a întrebat despre ex-ul, noi am făcut tot ce e posibil. În momentul de faţă, rămâne totuşi surprinzător şi pentru mine ca cetăţean şi pentru mine ca om care am pus suflet acolo, de ce Moldova nu e nicăieri’’, a declarat Mihai Chirica. 

Vestea a atras demisia lui Florin Cîntic, director artistic al Fundaţiei Iaşi-Capitală Culturală Europeană a Culturii, organizaţie înfiinţată abia în septembrie 2013, când majoritatea oraşelor candidate aveau deja strategii culturale aprobate. FICCE avea scopul strict de a participa la competiia europeană. Florin Cîntic consideră că dosarul Iaşului a fost unul foarte bun, dar un mare minus ar fi mobilizarea insuficientă a comunităţii. 

În luna septembrie va fi anunţat oraşul câştigător al acestei competiţii. 

Vă mai recomandăm:

Premieră naţională la Iaşi. Capitala Moldovei, primul oraş din România în care se va putea călători 3D

„Iaşi sau Cluj?“ - o dispută istorică de orgolii, câştigată definitiv de Ardeal. Cum a ajuns capitala Moldovei cel mai anost mare oraş din România

Cu ce slogan vrea Iaşiul titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021“. Comparativ, formulele alese de „concurenţă“: Braşov, Craiova, Timişoara sau Cluj-Napoca

Cultura în Oraşul Culturii. 67% din ieşeni n-au vizitat o expoziţie în ultimele 12 luni, dar 46% au fost de cel puţin cinci ori la mall