Descoperirile cele mai bizare din cetăţile şi bisericile medievale: tunelul secret din Castelul Corvinilor, OZN-ul din biserică
0
Cetăţile medievale ale României şi bisericile din jurul lor au oferit arheologilor şansa unor descoperiri cu totul neobişnuite.
O mulţime de descoperi preţioase au avut loc în ultimii ani în cetăţile, castelele şi bisericile medievale din România. Iată câteva dintre ele:
Castelul Corvinilor - tunelul secret
Fântâna din curtea Castelului Corvinilor, adâncă de aproape 30 de metri, datează de şase secole, iar potrivit legendei sale a fost săpată de trei prizonieri turci, prinşi de Ioan de Hunedoara. Turcii ar fi săpat 15 de ani în stâncă până au dat de apă, însă după ce au terminat de zidit fântâna au fost decapitaţi, din ordinul soţiei voievodului. O inscripţie în turcă, descoperită în „casa fântânii”, a dat naştere acestei poveşti. Cercetările arheologice contestă veridicitatea legendei, iar potrivit unor documente, fântâna ar fi fost, de fapt, o cisternă de apă, prelungită printr-un alt tunel care duce către râul Zlaşti, ce curge la poalele Castelului Corvinilor.
Cetatea Sighişoarei - ozn-ul din biserică
Biserica din secolul al XIII-lea din Cetatea medievală Sighişoara a păstrat câteva picturi neobişnuite, iar într-una dintre scenele religioase apare reprezentarea unui obiect zburător neidentificat (OZN). La această concluzie au ajuns reprezentanţii Muzeului de Istorie din Sighişoara, după ce au analizat picturile, realizate în secolul al XVIII-lea. „În sacristia bisericii există o pictură cu o scenă religioasă, care reprezintă un nor - probabil că este vorba de ridicarea lui Ilie către cer - care seamănă cu o calotă şi poate duce la o reprezentare mult mai modernă, care să ne ducă cu gândul la un OZN. Dar este vorba despre viziunea artistului de la acea vreme care a făcut acest triptic”, declara în 2016 Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara.
Cetatea Alba Iulia - ruinele celei mai vechi biserici răsăritene
În Cetatea Alba Iuliei, arheologii au scos la ivală, în anul 2011, ruinele celei mai vechi biserici răsăritene de la nord de Dunăre. Ruinele bisericii vechi de un mileniu au fost descoperite în timpul lucrărilor de modernizare şi restaurare din interiorul Cetăţii, pe un teren din apropierea Catedralei şi Arhiepiscopiei Romano-Catolice. „Proporţiile monumentale ale clădirii ne permit să credem că era destinată unei comunităţi creştine importante din punct de vedere numeric, în care trebuie să vedem populaţia locală creştină, dar şi o populaţie maghiară aflată în diferite etape pe traseul dobândirii credinţei în Hristos”, informa arheologul Daniela Marcu Istrate în lucrarea „Biserica din secolele X-XI, de influenţă bizantină, de la Alba Iulia”.
Mormântul generalului roman
Biserica medievală din Densuş a fost atestată documentar pentru prima dată în secolul all XIV-lea. Templul din Ţara Haţegului impresionează prin forma sa şi prin blocurile de piatră provenite din construcţii antice şi monumente funerare romane. În interior, oaspeţii ei descoperă rămăşiţele unui altar din Antichitate. Biserica a fost clădită, susţin unii istorici, pe ruinele mausoleului unui general roman, Longinus, amintit în scrierile despre războaiele sângeroase dintre daci şi romani. Longinus s-a sinucis eroic, susţineau istoricii anici, iar mormântul său ar fi devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată Biserica Densuş.
Rotonda şi mormintele ciudate
Biserica Rotonda impresionează prin vechimea şi forma ei ciudată. Potrivit istoricilor, monumentul din Geoagiu a fost construit de cruciaţi în secolele XI-XII, în vremea regelui Ladislau I al Ungariei, fiind astfel considerat de unii istorici cea mai veche biserică medievală din România. Din acea perioadă datează şi primele morminte aflate în jurul lăcaşului. Arheologii au descoperit în curtea şi sub incinta ei peste 200 de morminte, multe de copii.
„O descoperire importantă şi valoroasă este reprezentată de inventarul funerar recuperat de la un mormânt dublu care conţinea scheletul unei tinere femei peste care se afla suprapus scheletul unui copil mic, probabil un nou născut; cei doi, mamă şi copil, au fost înhumaţi deodată. La respectiva femeie, pe unul dintre degetele de la mâna stângă, s-au descoperit două inele de aur, iar pe craniul copilului s-au aflat peste o sută de mici pandantive confecţionate din foiţă de aur; aceste ultime piese sunt prevăzute fiecare cu câte o gaură la o extremitate, prin care trecea un fir suport din sârmă de argint aurit. Despre obiectele recuperate de la cei doi defuncţi, deocamdată, reperele pe care le avem permit aprecierea după care ele ar putea aparţine sec. XVI-XVII”, se arată în raportul publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
