Cum a „îngropat“ instanţa supremă procesul privind taxa de poluare uriaşă la care a fost obligat ArcelorMittal Galaţi

Reprezentanţii colosului siderurgic susţin că nu s-ar mai justifica plata unei taxe de poluare atât de mari după ce a fost închisă Uzina Cocso-Chimică, în condiţiile în care cantitatea de pulberi eliberate în atmosferă s-a redus de patru ori, concentraţiile de amoniu au scăzut de 11 ori, iar concentraţiile de fenoli şi cianuri s-ar fi redus de două ori.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit ca primul termen de judecată în procesul dintre ArcelorMittal şi Consiliul Local Galaţi să aibă loc pe 25 iunie 2020. Asta în condiţiile în care dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la instanţa supremă în urmă cu mai bine de un an. Miza procesului este uriaşă: taxa de poluare stabilită de autorităţile locale din Galaţi, care se ridică la aproape două milioane de euro.

Curtea de Apel Galaţi a anulat iniţial taxa de poluare de 1,86 milioane de euro, pe care ArcelorMittal Galaţi ar fi trebuit să o plătească.

ArcelorMittal Galaţi a închis din 2009 cea mai mare sursă de poluare, Uzina Cocso-Chimică, argumentând în instanţă că astfel s-a redus semnificativ cantitatea de pulberi eliberate în atmosferă, de patru ori, concentraţiile de amoniu au scăzut de 11 ori, iar concentraţiile de fenoli şi cianuri s-ar fi redus de două ori.

Taxa de poluare plătită de combinatul gălăţean a crescut constant în ultimii ani. Astfel, în 2006 aceasta se ridica la 4 milioane de lei, în 2007 a crescut la 7 milioane de lei, pentru ca în 2010 să ajungă la 7,88 de milioane de lei.

”Poluatorul plăteşte”

Administraţia locală din Galaţi consideră că taxa de poluare nu poate fi apreciată ca discriminatorie, aşa cum susţine ArcelorMittal Galaţi,  deoarece nu se poate stabili cu exactitate care este gradul de poluare pe care combinatul îl are asupra oraşului. 

„Nu există o legătură atât de directă între calitatea de poluator al combinatului şi caracteristicile fizico-chimice ale aerului din zona Galaţi. Trebuie avut totuşi în vedere faptul că pot exista o serie de vânturi predominante, care să antreneze atât particulele în suspensie, cât şi gazele nocive către alte zone”, susţin reprezentanţii forului deliberativ local din Galaţi.

Cu toate acestea, administraţia Arcelor Mittal Galaţi susţine că banii din taxa de poluare ar fi mai bine folosiţi dacă ar rămâne în contul societăţii: „Este limpede că este de preferat ca banii cu care achită această taxă să fie investiţi direct de către societate în stoparea la sursă a poluării”.

Consiliul Local Galaţi apreciază că reprezentanţii colosului siderurgic văd problema greşit. „Entităţile care desfăşoară activităţi de metalurgie şi siderurgie sunt taxate nu pentru a a acoperi prejudiciul astfel provocat, prejudiciu care este oricum parţial cuantificabil, ci şi în scopul de a încuraja sau descuraja astfel de activităţi. Nu se poate susţine că taxa este discriminatorie câtă vreme aceasta reprezintă o punere în aplicare a principiului «poluatorul plăteşte», iar poluatorul mai mare plăteşte mai mult”, au argumentat reprezentanţii Consiliului Local Galaţi în instanţă.