FOTO Fotografii din anii 1800 făcute de faimosul Carol Popp de Szathmari
0
Carol Popp de Szathmari, primul artist-fotograf al României, a lăsat o zestre inestimabilă imortalizând chipuri şi locuri din România de la mijlocul anilor 1800. Fotografii ale sale sunt în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Pictor şi fotograf, cum se prezenta el, Carol Popp de Szathmari (1812 - 1887) s-a născut la Cluj. A urmat cursurile Colegiului Reformat din oraş absolvindu-le cu calificativul „summa cum laudae“. A făcut călătorii de studii la marile universităţi ale Europei, stabilindu-se în Principatele Române, la Bucureşti, în 1843. Szathmari a reuşit performanţa de a fi pictor de curte pentru cinci domnitori (Alexandru Dimitrie Ghica, Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I) şi fotograf oficial pentru doi dintre aceştia (Alexandru Ioan Cuza şi Carol I).
„Szathmari poate fi considerat cel dintâi artist-fotograf. Prin atelierul său din Bucureşti toate tipurile şi toate chipurile caracteristice Capitalei. Însă şi mulţi oameni politici i-au trecut pragul, pentru a rămâne imortalizaţi pe clişeele marelui artist“, arată specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) pe site-ul muzeulvirtual.ro, un proiect al MNIR.
GALERIE FOTO CU COLECŢIA LUI CAROL POPP DE SZATHMARI
În colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României se păstrează o serie de fotografii, de mici dimensiuni, cu portretele de personaje cunoscute sau nu, care sunt postate în Muzeul Virtual. Au stat în faţa aparatului foto al lui Szathmari „capetele încoronate” (Alexandru Ion Cuza, Doamna Elena Cuza, Principesa Elisabeta), oameni politici (Nicolae Golescu, Costache Negri, Ioan Emanoil Florescu, Manolache Costache Epureanu), figuri din societatea bucureşteană sau chiar ţărani care au dorit să fie pozaţi de faimosul artist fotograf.
Aprecierea lui Carol Popp de Szathmari era de nivel internaţional. În 1864 Szathmari era primit ca membru în Société Française de Photographie, iar în 1870 a devenit membru în organizaţia similară din Viena.
„În istoria fotografiei româneşti şi universale Carol Popp de Szathmary ocupă un rol deosebit de important. El este considerat primul fotoreporter de război (de la care s-au păstrat imagini), el fiind pe linia frontului în Războiul Crimeii. Aceste imagini le-a strâns într-un album care a făcut senzaţie la Expoziţia Universală de la Paris din 1855 şi pentru care a primit numeroase aprecieri de la personalităţi de marcă ale vieţii politice europene - Franz Josef, Napoleon al III-lea, regina Victoria). În afara albumului cu fotografii de pe front, Carol Popp de Szathmari a mai realizat o serie de alte astfel de opere, dintre care se remarcă monumentala lucrare din 1869 - <România. Album alu M.S. Domnitorulu Carolu I>, în care a strâns imagini cu lăcaşurile de cult cele mai însemnate din Bucureşti şi din Muntenia“, mai spun experţii MNIR.
Pe spatele fotografiile sale, Carol Popp de Szathmari imprimă o vignetă cu datele sale, alături de steme, medalioane, decoraţii, motive vegetale, cu adresa studioului fotografic şi calitatea fotografului.
„Vigneta este un loc pe care Szathmari poate să-şi etaleze preţuirea de care se bucurase în rândul suveranilor europeni şi distincţiile obţinute la diferite expoziţii. Spre exemplu, pe vignetele unor fotografii din <perioada Cuza> găsim medalioane cu portretele lui Napoleon al III-lea, Franz Josef sau reginei Victoria, ordinele primite de la sultanul otoman sau ţarul Rusiei sau distincţia primită cu ocazia Expoziţiei de pictură de la Bucureşti. O vignetă spectaculoasă din <perioada Carol> cuprinde, pe lângă cele enumerate mai sus, şi medalioane cu portretul domnitorului Carol, a prinţului-consort Albert al Marii Britanii, alte decoraţii, medalii şi dovezi ale recunoaşterii talentului său fotografic.
Analizând vignetele de pe spatele fotografiilor, constatăm că acestea sunt realizate în trei perioade: înainte de 1863 (adică atunci când nu era fotograf oficial), când, pe vignetă, Szathmari se prezintă simplu: <Peintre et Photograph>; cele realizate între 1863 şi 1866 (care sunt şi cele mai numeroase), după ce dobândise pentru prima dată statutul de fotograf oficial, vignetele marcând acest fapt (<Charles Szathmari Peintre et Photograph de la Cour de S.A. Le Prince Regnant des Principautees-Unies-Roumaines>); cele făcute după 1866, după venirea lui Carol I (pe vignetă stă scris: <Carol Szathmari Pictor şi Fotograf M.S. Carol I Domnitor. Romanilor> sau <C. Szathmari Pictor şi Fotograful Înălţimei Sele Carol I Domnitorul Romanilor>), detaliază specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
