Detectivii istoriei, reuniţi în primul centru de consultanţă istorică deschis în România: „Deschidem arhive, recuperăm trecutul necunoscut“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O echipă de cercetători tineri, toţi cu experienţă în investigaţii istorice, a creat primul Centru de Consultanţă Istorică din România. Cu ajutorul specialiştilor de la Bucureşti, românii îşi pot căuta istoria de familie pierdută în negura vremurilor.

Cercetătorii de la Centrul de Consultanţă Istorică sunt doctori sau doctoranzi în istorie, care şi-au legat numele de instituţii de prestigiu precum Universitatea Bucureşti sau Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER), dar şi de dosare celebre precum cel al torţionarului Alexandru Vişinescu sau al liceanului-disident Mugur Călinescu ucis de Securitate.

„Necesită timp, eforturi, răbdare - resurse pe care oamenii nu le pot aloca. Ca să intri în arhive, să cercetezi dosarele, să ştii unde să cauţi, să citeşti cărţi şi să ai cunoştinţe de istorie astfel încât să pui cap la cap mărturiile disparate, este o muncă de furnică - laborioasă, amănunţită, dar şi complexă, cu rigoare ştiinţifică. Uneori parcurgi mii de pagini ca să găseşti informaţia care te-ar putea duce la altă informaţie, o piesă mică din puzzle-ul întreg“, explică dr. Dumitru Lăcătuşu, iniţiatorul proiectului istoric. 

„Vrem adevărul“

În munca lor de documentare, cercetătorii au întâlnit oameni care-şi doreau cu ardoare adevărul rămas nespus, ascuns de frica unor regimuri sau ascuns cu bună-ştiinţă de către regimuri. Istoria este încă necunoscută, iar cazuri sunt la tot pasul, fiecare familie are propria istorie pe care ar vrea să o ştie, să o cerceteze. De exemplu, sunt oameni care nu primesc pensii de urmaş pentru că părinţii lor, deţinuţi politici, au fost deposedaţi de toate drepturile în regimul comunist, iar cercetătorii caută pentru ei în arhive documentele care să le întregească trecutul şi prezentul. Actele oficiale trebuie prezentate în instanţă pentru repunerea în drepturi. Apoi mai sunt români din diaspora care doresc să recapete cetăţenia română şi le trebuie documentele care să demonstreze de ce sunt îndreptăţiţi la acest statut. 

Istoricul Dumitru Lăcătuşu cercetând arhive Sursa Facebook Dumitru Lăcătuşu / autor Ştefan Bosomitu

Istoricul Dumitru Lăcătuşu cercetând arhive Sursa Facebook DL / autor Ştefan Bosomitu

„Prin munca noastră de investigare descoperim istoria, acea istorie care contează pentru oamenii obişnuiţi sau comunităţi, propria lor istorie, nu cea din tratatele de istorie sau articolele ştiinţifice destinate unui grup specializat. Acea istoria rămasă încă necunoscută. Unele istorii de familie le-am scos eu la iveală, în decursul unor cercetări ştiinţifice. În comuna mea Stoeneşti din Vâlcea era o familie de gospodari din rândul căreia fusese ales un primar liberal din anii ‘30, Alexandru Chircă, din satul Dobriceni. Comuniştii i-au etichetat drept chiaburi, ceea ce le-a atras represalii dure şi ura proletară. Fiul Ilie Chircă a fost aruncat în temniţă, iar urmaşii săi au avut de îndurat stigmatul unui <copil de chiabur>. Am căutat dosarul lui Ilie Chircă în arhivele judeţene şi naţionale şi am refăcut toată perioada în care nu s-a mai ştiut nimic de el. Unde a fost dus la interogatorii, ce scria în dosarul de anchetă, ce note erau făcute pe fişa personală. Familia şi-a recăpătat trecutul“, relatează iniţiatorul centrului. 

Torţionari versus disidenţi

Dr. Dumitru Lăcătuşu a adus la lumină documente despre temutul Eugen Alimănescu, anchetatorul care a fost inspiraţia lui Sergiu Nicolaescu pentru comisarul Moldovan/Miclovan. Alimănescu este cel care i-a executat pe partizanii anticomunişti din Lotul 3 Dobrogea, pe Dealul Viilor din Lugoj.

„Oamenii simt nevoia să fie ascultaţi, altfel se pierd poveşti, amănunte. Am lucrat 7 ani la IICMER, veneam în contact cu victime ale comunismului. La început nu existau informaţii, trebuia găsite explicaţii. Îmi pare rău că unii colegi istorici s-au pierdut, s-au angajat în corporaţii, fac altceva. Noi vrem să facem cercetări pentru oamenii obişnuiţi, despre oamenii obişnuiţi şi ne dorim ca rezultatul cercetărilor noastre să ajungă la publicul larg şi nu să fie citit doar de istorici. Cercetare pentru publicul larg, dar cu mijloace de cercetare ştiinţifică. Am văzut monografii ale localităţilor de un amatorism regretabil, totuşi trebuie specialişti la elaborarea acestor lucrări ce refac istoria unei comunităţi“, consideră cercetătorul.

Colegul său, dr. Mihai Burcea, a investigat cazul lui Mugurel Călinescu, elevul din Botoşani prins de Securitate că scria lozinci antiguvernamentale pe pereţii unor instituţii din Botoşani, în anii ‘80. „În 2007 am fost cu Mihail Bumbeş la Botoşani pentru a cerceta împrejurările decesului său prematur. Am făcut o investigaţie complexă, în care am plecat având sub braţ dosarul lui de la CNSAS. Acolo am stat de vorbă cu mama lui Mugurel, cu securiştii care l-au anchetat, cu elevii care i-au fost colegi de clasă care ne-au descris cum a fost înfierat în şedinţele UTC. Am făcut fotografii în locurile unde a scris lozinci, am fotocopiat toate documentele pe care mama lui ni le-a pus la dispoziţie. A fost cutremurător să reconstitui ultima perioadă din viaţa unui licean curajos, care nu-şi dorea decât ceea ce doream cu toţii: libertate“, mărturiseşte Mihai Burcea. 

Ce s-a pierdut în cazul Vişinescu 

Regretul cercetătorilor este că studiile lor nu au fost extinse prin mijloace specifice anchetelor penale, de către procurori. „Rechizitoriul procesului în cazul Vişinescu s-a bazat pe studiul făcut de mine la IICMER despre închisoarea de la Râmnicu-Sărat. Probatoriul trebuia extins, ca să fie mult mai amplu. Au compărut martori care puteau fi interogaţi în amănunt despre modul de organizare a coloniilor de muncă, despre sarcinile pe care le îndeplineau ei, despre cum funcţionau lucrurile. Ancheta putea fi dusă la alt nivel, cu mărturii tehnice relatate chiar de oamenii din sistem. <Justiţie de tranziţie> se cheamă procesele din alte ţări în care sunt traşi la răspundere funcţionarii fostelor regimuri totalitare. Nu trebuie să ne mulţumim doar cu frânturi de istorie, istoria trebuie spusă până la capăt“, afirmă istoricul Dumitru Lăcătuşu.

Pentru cazurile particulare cerute de parteneri, munca de detectiv al istoriei pe care o fac cercetătorii de la Centrul de Consultanţă Istorică implică un cost, în funcţie de complexitatea proiectului. „Interesul tuturor este să rezolvăm cât mai repede un caz, pentru a putea începe următoarea cercetare“, dă asigurări dr. Lăcătuşu. 

Istoricii centrului dezbătând trecutul Sursa Facebook Centrul de Consultanţă Istorică / Bogdan Tăut

Primul centru de consultanţă istorică din România Sursa Facebook CCI / Autor Bogdan Tăut

Pe aceeaşi temă: 

Agonia unui deţinut politic: „Vişinescu şi Ficior sunt doi torţionari băloşi. Criminalii comunişti trebuie condamnaţi de sus în jos, precum naziştii“

Drama de-o viaţă a unui fiu de deţinut politic. „Băiatul meu mi-a murit în braţe, dărâmat de refuzul comuniştilor“

Morţii de pe Dealul Viilor. Partizanii executaţi de faimosul maior Alimănescu pentru că s-au împotrivit comunismului

Pe urmele victimelor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Paul Andreescu, fost deţinut politic: „Este plin pământul Dobrogei de osemintele fraţilor mei“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite