REPORTAJ Viaţa de zi cu zi la catedra de limbi moarte

Vasile Rus, şeful catedrei de Limbi clasice din cadrul UBB în sala profesorală transformată în sală de curs. C. R.

Dacă în anul I sunt opt studenţi înscrişi la specializarea Filologie Clasică, în anul II nu mai este niciunul, pe când în ultimul an a mai rămas unul singur. Pasiunea i-a făcut să se apuce să înveţe aşa-numitele „limbi moarte” - latina şi greaca veche -, însă realitatea îi face pe majoritatea dintre ei să se reprofileze. 25% dintre absolvenţi preferă să „îşi vândă creierul în străinătate“.

Cei nouă studenţi înscrişi la specializarea Filologie Clasică (latină şi greacă veche), la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), nu au nevoie de o sală de cursuri, iar despre un amfiteatru studenţesc nici nu poate fi vorba. Învaţă într-o cameră mică destinată iniţial profesorilor, sala catedrei de limbi clasice a Facultăţii de Litere din Cluj, pe un mobilier vechi de când s-a înfiinţat Universitatea, vegheaţi îndeaproape de portretele lui Quintus Horatius Flaccus, Homer şi Platon.

Vremurile în care sala era plină de profesori, în anii `90, atunci când secţia se afla în plină glorie şi absolveau 40 de filologi de limbi clasice, au apus demult. Acum, sala nu se umple nici măcar cu studenţi, ce abia se văd de teancul de cărţi îngălbenite şi scorojite, cu miros de vechi. Pentru studenţi însă, dicţionarele cu file rupte, care au trecut prin zeci de mâini, şi scrierile editate acum peste 100 de ani, reprezintă adevărate cărţi sfinte.

Cei nou studenţi care învaţă la Cluj sunt sunt ultimii mohicani ai limbilor clasice -  latina  şi greaca veche. Ei se află printre puţinii tineri din România care au decis să studieze două limbi ce le oferă sanşe minime de angajare.

Invaţă greaca şi latina din pasiune

Dacă în anul I sunt opt studenţi înscrişi la filologie clasică, în anul II nu mai este niciunul, pe când în ultimul an a mai rămas unul singur. Marin Nicoară (42 de ani) a ales să studieze „filologie clasică” pentru a-l ajuta în cadrul doctoratului în filosofie. „Nu m-am gândit să profesez. Sunt aici ca să învăţ să înţeleg mai bine textele de filosofie antică, fiind doctorand în filosofie. E dificil, dar e frumos. Sunt unii care mai întreabă la ce folosesc limbile aşa-zise moarte, dar nu mă interesează. Cine nu priveşte din interior nu îşi dă seama ce orizonturi îţi deschide studiul acestor limbi”, a declarat Marin Nicoară, student în anul III.

Conştientă fiind că are şanse mici de angajare, dar pasionată încă din liceu de limba latină, materie la care a participat anual la fazele naţionale ale olimpiadei de profil, Elena Barna (21 de ani) a ales să studieze spaniola ca limba a doua şi nu greaca. Spune că nu o preocupă prea mult spaniola, însă dacă ar fi optat pentru filologia clasică şi-ar fi diminuat şansele să-şi găsească o catedră de profesor.

„Mi-am dat seama că e bine să studiez şi o limbă modernă, pentru că îţi găseşti extrem de greu o catedră în ziua de azi. Am ales spaniola strict gândindu-mă la partea financiară a lucrurilor. Mi-ar plăcea să fie mai multe ore (de latină - n.r.) în şcoală şi să nu fim priviţi ca nişte ciudaţi. Dacă nu îmi voi găsi un post de profesor, îmi voi căuta altceva de lucru”, a spus Elena Barna.

„Majoritatea se reprofilează”

De altfel, Vasile Rus, şeful catedrei de Limbi clasice din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, a recunoscut că şansele de angajare ale unui absolvent de filologie clasică sunt aproape inexistente. Şi atunci, majoritatea dintre ei sunt nevoiţi să se reprofileaze după terminarea studiilor. „Catedrele s-au împuţinat, titularii voi ieşi la pensie şi nu vor mai fi nici posturile lor. 25% dintre ei pleacă în străinătate, îşi vând acolo creierul”, spune acesta. Este şi cazul unei foste studente, Dana Munteanu, care este acum profesor la Universitatea Princeton.

„Majoritatea se reprofilează, însă, şi încep o nouă secţie, ca să-şi poată găsi o catedră”, a completat profesorul Vasile Rus. Este şi cazul Adinei Câmpean, care după primul an a renunţat la specializarea latină-română, iar acum studiază română-spaniolă. „Nu eram atât de bună la gramatica limbii latine, eu terminând matematică-informatică în liceu. În plus, perspectiva nu era atât de mare la final, iar eu îmi doresc foarte mult să predau”, a spus Adina Câmpean, studentă în anul III, la „Română-Spaniolă”.

Cum au decăzut limbile clasice?

Potrivit lui Vasile Rus învăţământul „de masă”, care scoate studenţi pe bandă rulantă, a creat o problemă specializării pe care o conduce la Cluj. „S-a creat imaginea de handicap, din cauza numărului mic de studenţi pe care-l avem, în contextul unui învăţământ de masă. Or, noi nu suntem productivi din acest punct de vedere. Specializarea e percepută ca o preocupare idealistă, care nu are nimic cu producerea bunurilor materiale”, a explicat profesorul Vasile Rus.

Acesta a precizat că momentul în care latina a devenit materie opţională în licee şi nu a mai fost disciplină obligatorie la Bacalaureat pentru absolvenţii de filologie a însemnat decăderea statutului specializării. Cu toate acestea, la Arhivele Naţionale din Cluj, dar şi la bibliotecile din oraş există „tone” de materiale în latină şi greacă veche needitate. „Alternativa e să se creeze, în mod oficial, meseria de editor de texte clasice. Catedra ar putea fi transformată într-un centru de cercetare, iar latura didactică să treacă în plan secund”, a încheiat Vasile Rus.

40 de studenţi au absolvit la Cluj, 1995, secţia de filologie clasică din cadrul UBB

„Catedrele s-au împuţinat, titularii voi ieşi la pensie şi nu vor mai fi nici posturile lor. 25% dintre ei pleacă în străinătate, îşi vând acolo creierul. Majoritatea se reprofilează, însă, şi încep o nouă secţie, ca să-şi poată găsi o catedră”, profesorul Vasile Rus.