Negociatorul-şef al aderării la UE: „Alianţa Vestului, spaima Estului. Vedem lipsa de voinţă a decidenţilor politici de a adopta descentralizarea reală”
0
Fostul negociator-şef al aderării României la UE, Vasile Puşcaş, susţine, într-o analiză făcută pentru „Adevărul”, că Alianţa Vestului a stârnit „spaima celor care sunt legaţi încă de concepţia centralismului etatist”. Pe de altă parte, specialistul explică de ce scopul Alianţei nu va putea fi realizat fără sprijinul Guvernului şi al Agenţiilor de Dezvoltare, pe care cei patru edili nu l-au solicitat.
Profesorul Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al aderării României la UE, susţine că strategia Alianţei de a accesa fonduri direct de la UE, din 2021, trebuie „să fie aprobată de guvern şi de agenţia de dezvoltare regională”.
În acest context, specialistul consideră că „cei patru primari care au speriat Estul (României) au ieşit public prematur şi neinspirat, uitând să-şi negocieze opţiunile mai întâi în Bucureşti, dar şi la Cluj şi Timişoara (cele două municipii care găzduiesc Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Vest).”
Pe de altă parte, reacţiile politice la înfiinţarea Alianţei au scos la iveală „lipsa de voinţă a decidenţilor politici ai României de a adopta metodele descentralizării reale”, spune Puşcaş.
FOTO: Alianţa Vestului a fost înfiinţată în 8 decembrie 2018
Adevărul: În ce măsura va putea „Alianţa Vestului” să acceseze, din 2021, direct, fonduri europene?
Vasile Puşcaş: Investiţia integrată teritorial (IIT) este o propunere recentă de creare a unui nou instrument de aplicare a politicilor de dezvoltare regională şi de coeziune finanţate prin fondurile structurale ale Uniunii Europene. Până acum, s-au emis doar câteva scenarii pentru investiţia integrată teritorial, acestea făcând parte din opţiunile programelor naţionale sau de dezvoltare regionale pe care statele membre le propun a fi incluse în Cadrul Strategic Financiar Multianual al Uniunii Europene.
Aşadar, pentru ca o propunere IIT să prindă contur, ea trebuie sa fie aprobată de guvern şi agenţia de dezvoltare regională pentru a face parte din axele prioritare şi programele de dezvoltare pe care respectivele autorităţi le gestionează.
În ceea ce priveşte aşa-numita Alianţă a Vestului (4 judeţe, care fac parte din două Regiuni de dezvoltare din vestul României), ea este doar o iniţiativă nebuloasă a primarilor celor 4 municipalităţi, exprimând doar obiectivul dezvoltării sub-regionale, precizând câteva frustrări şi scopuri fără a le circumscrie unei strategii de dezvoltare de durată şi fără a arăta ancorarea în programul de dezvoltare a ţării, în programele celor două regiuni de dezvoltare ale României.
Cel puţin nu am sesizat, până la acest moment, o asumare a iniţiativei menţionate de către autorităţile de programare ale României şi nici de Agenţiile de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Sud-Vest.
Ceea ce înseamnă că iniţiativa despre care vorbim exprimă doar o intenţie pe care asociaţia celor 4 municipalităţi ar fi trebuit să o adreseze autorităţilor naţionale amintite. Doar dacă acestea vor fi convinse de eficienţa unui astfel de instrument de finanţare prin fondurile structurale europene, opţiunea se va concretiza în proiecte şi programe ale sub-regiunilor încorporate.
Deocamdată însă, aşa cum spuneam, este vorba de o intenţie destul de vagă, argumentele solide fiind înlocuite de dorinţe şi aspiraţii. Aşadar, cei patru primari care au speriat Estul (României) au ieşit public prematur şi neinspirat, uitând să-şi negocieze opţiunile mai întâi în Bucureşti, dar şi la Cluj şi Timişoara (cele două municipii care găzduiesc Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Sud-Est).
Iar dacă aceştia au urmărit mai degrabă scopuri politice şi electorale, atunci nu şi-au calculat bine momentul şi cu atât mai puţin discursul de promovare.
Adevărul: Ce efecte politice are „Alianţa Vestului”?
Vasile Puşcaş: În schimb, aşa-numita “Alianţă a Vestului” a stârnit spaima celor care sunt legaţi încă de concepţia centralismului etatist. A scos la iveală frustrări în alte zone ale ţării şi o incredibil de extinsă incultură democratică şi de guvernare a României contemporane.
Demonstrează lipsa de voinţă a decidenţilor politici ai României de a adopta metodele descentralizării reale şi aceeaşi incapacitate din ultimele trei decenii de a propune formule de regionalizare care să favorizeze eliminarea discrepanţelor de dezvoltare, maximizarea eficienţei valorificării resurselor locale, întărirea coeziunii economice, sociale, teritoriale şi naţionale, fără a fi afectat statutul României ca stat-naţiune unitar şi dispus la aprofundarea integrării europene.
Nicolae Robu, primarul Timişoarei.
Robu: „Vom pune presiune pe Guvern”
În loc să-şi negocieze opţiunile, aşa cum spune Vasile Puşcaş, primarii din Alianţă vor să pună presiune pe Guvern:
„Noi, cei patru primari, o să punem toată presiunea de care suntem în stare pe Guvernul României, în primul rând, să înţeleagă priorităţile ţării. În momentul în care ai conectivitatea foarte bună, deja eşti atractiv, devii atractiv pentru investiţii. Prioritatea zero a României de până acum este să-şi ridice în altă ligă nivelul de mobilitate. Asta e prioritatea zero, concentrare de resurse pe autostrăzi. Alianţa Vestului se va dovedi o forţă care, printre altele, va accelera procesul de realizare a acestor două autostrăzi, îşi va aduce contribuţia, chiar dacă nu alianţa le va face. Dar vocile noastre nu vor putea fi ignorate”, a detaliat Nicolae Robu pentru Mediafax.
Jiglău: reacţia PSD, un discurs naţionalist care nu mai convinge pe nimeni
De cealaltă parte, George Jiglău, cercetător la Centrul pentru Studierea Democraţiei şi cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, susţine că reacţiile PSD-ului la Alianţa Vestului fac parte dintr-un discurs naţionalist care „să fie vândut uşor electoratului social-democrat”, dar, totuşi „nu mai convinge pe nimeni”.
Adevărul: Cum vedeţi reacţiile pe care le-a avut PSD-ul vizavi de înfiinţarea Alianţei Vestului?
George Jiglău: Era de aşteptat ca în jurul acestui subiect să se propage un discurs mai naţionalist. Este o nişă pe care, în afara de PSD, n-are cine s-o exploateze. Este un tip de discurs care poate fi vândut foarte uşor pentru electoratul social-democrat. Această abordare nu cred că va schimba fundamental nici Alianţa şi nici nu va convinge pe nimeni că e o ameninţare la adresa integrităţii Statului Român. Este un element toxic pe care-l găsim în discursul politic de la noi. Era de aşteptat să fi genul asta de teamă. Sunt sigur că PSD n-ar fi avut aceeaşi reacţie dacă o astfel de Alianţă se făcea în Sudul ţării.
Adevărul: Cum vedeţi din punct de vedere politic Alianţa Vestului?
George Jiglău: Este o alianţă de primari, toţi de la PNL, ai unor oraşe care s-au dezvoltat destul de mult, putem spune că sunt modele de oraşe de succes . Este oarecum firesc ca genul acesta de asociere ambiţioasă să apară între 4 oraşe de aceste fel şi nu în altă parte a ţării: pentru a lua parte la un astfel de proiect trebuie să ai un CV în spate, să demonstrezi că ai capacitate, trebuie să ai o bază financiară.
Rămâne de văzut cât de eficientă va fi. Eu sper să se descurce atât de bine încât să creeze un sentiment de gelozie în alte administraţii, care să dorească să urmeze modelul.
Pe de altă parte, dincolo de dimensiunea geografică, Alianţa este o formă de respingere a felului în care se cooperează între administraţiile locale şi cea de la Bucureşti. Acolo unde comunităţile sunt mai puţin dezvoltate, nivel de dependenţă de Bucureşti este mai ridicat, dar unde nivelul de dezvoltare este mare există să sentimentul că se poate şi mai bine, iar relaţia cu Bucureştiul împiedică această dezvoltare.
Ilie Bolojan, primarul Oradei.
”Birocratizarea ministerelor a ajuns la niveluri inacceptabile. Practic te blochează” Primarul Oradei, Ilie Bolojan, spunea într-un interviu pentru „Republica”:
„Vă spun cu toată răspunderea: birocratizarea ministerelor a ajuns la niveluri inacceptabile. Practic te blochează. Ministerele, o parte dintre, ele sunt paralizate, aceasta este din păcate realitatea, sunt tot felul de chestiuni total nesemnificative care îţi blochează absorbţia de fonduri europene.
Vă dau un exemplu: atestarea domeniului public al unei localităţi. Ca să faci absorbţia de fonduri europene, trebuie să faci proba că eşti proprietar al unui teren pe care se face o investiţie. În legislaţia românească nu este suficient că ai coala de carte funciară, nu este suficient că ai hotărâre de Consiliu, mai trebuie să ţi se ateste acest lucru printr-o hotărâre de guvern. Anul trecut din vreo sută de hotărâri de guvern care au mers la atestare la Ministerul Dezvoltării au plecat vreo 40. Durează peste un an-doi ca o chestiune absolut birocratică să fie rezolvată şi stai cu lunile şi faci drumuri la Ministerul Dezvoltării până să îţi semneze, să dea drumul la lucrurile astea.”
Citeşte şi
De ce este inutilă în prezent Alianţa Vestului: explicaţia comisarului european Corina Creţu
Se încarcă comentariile...
