FOTO Cum moare patrimoniul Capitalei: ce a mai rămas din prima moară cu aburi din România şi din Casa Miclescu, locul în care s-a turnat „Enigma Otiliei“
0În ultimii ani, Capitala a pierdut numeroase clădiri importante pentru identitatea bucureştenilor, iar odată cu acestea s-au pierdut poveştile din spatele unor construcţii emblematice pentru oraş.
Fie că a fost vorba despre demolarea sau doar despre ignoranţa autorităţilor, mai multe monumente istorice din Bucureşti au căzut pradă degradării sau pur şi simplu au fost rase de pe harta Capitalei cu ajutorul buldozerelor, existând acum doar în amintirea orăşenilor sau în cărţile de istorie.
Casa Miclescu, loc de film şi de poveste
Ascunsă în spatele unui gard de cărămidă, pe şoseaua Kiseleff din Capitală, se găseşte, astăzi, o parte din istoria Bucureştiului, adunată sub acoperişul distrus al unui conac în care s-a filmat ecranizarea romanului „Enigma Otiliei“.
În perioada interbelică, Casa Miclescu era locul în care numele importante din oraş se strângeau pentru a lua parte la cele mai elegante baluri organizate de elita bucureşteană. Personalităţi de seamă precum Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Balş, Carp sau Odobescu au trecut pragul conacului de pe Kiseleff, din care a rămas doar numele de altădată.
În comparaţie cu eleganţa şi renumele pe care îl căpătase construcţia în perioada interbelică, în zilele noastre, conacul pare mai de grabă un loc în care se pot adăposti oameni ai străzii. Geamurile sunt sparte, tencuiala scorojită, iar buruienile au luat locul amenajărilor interioare de odinioară.
„Mai mult decât atât, actualii proprietarii sunt doi oameni din fotbal, care nu sunt interesaţi de faptul că acoperişul clădirii este găurit. Sunt nişte picturi extraordinare în interiorul casei, care se vor degrada“, a povestit, pentru „Adevărul“, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.
Tot acesta a mai precizat că Primăria Capitalei are dreptul legal de a expropria, doar că până în acest moment „nu au fost în stare, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte clădiri de patrimoniu“.
Colonelul Miclescu, interzis în propiul conac
Celebra casă a fost proiectată de cunoscutul arhitect român Ion Mincu pentru pictorul George Demetrescu Mirea, care din lipsă de fonduri nu poate finaliza lucrarea începută şi este nevoit să i-o înstrăineze lui Jean Miclescu.
Jean Miclescu, descendent al unei familii de boieri din Moldova, şi soţia sa Alina Cantacuzino au cumpărat casa construită de Ion Mincu şi pictată de G. D. Demetrescu, încercând să continue ce au început cei doi artişti, ajungând ca la sfârşitul lucrării, Casa Miclescu să se transforme între-o adevărată bijuterie arhitecturală.
Acoperişul casei este distrus, iar pictura din interior se degradează treptat foto: Mădălina Mihalache
Construcţia a fost lăsată moştenire fiului celor doi, colonelul Radu Miclescu, care a împărţit-o împreună cu soţia sa, Elsa Florecu, o sculptoriţă talentată şi fiica unui diplomat român. Colonelul a ţinut neapărat ca această casă să nu se piardă. În 1948, imobilul este confiscat de regimul comunist, pe motiv că nu-şi mai poate plăti impozitul mult prea mare pe care îl cerea statul, iar Radu Miclescu a refuzat să părească locuinţa pe care o îndrăgea atât de mult.
Ca urmarea a nesupunerii, colonelul este ridicat de regimul comunist şi trimis în închisoare pentru trei zile, iar în momentul în care se întoarce acasă are parte de o altă surpriză: accesul în partea luxoasă a casei îi este interzis, fiind nevoit să locuiască timp de 40 de ani într-o baie aflată la subsolul conacului, acolo unde se ajungea pe o scară de scânduri.
Colonelul şi-a păstrat deminitatea până la sfârşitul zilelor şi a murit în 1990, în camera mică de la subsol, la vârsta de 90 de ani.
Prima moară cu aburi din România, loc de promenadă pentru hoţi
În urmă cu aproximativ un secol şi jumătate, în anul 1883, în zona Obor-Lizeanu din Capitală începeau să fie puse primele cărămizi ale Morii lui Assan, prima moară cu aburi din ţara noastră.
Împresionanta construcţie a fost ridicată în Capitală într-o perioadă în care oraşul nu avea nici măcar o frabrică de cărămidă, prima fabrică de profil fiind înfiinţată doi ani mai târziu.
Celebra moară a fost întemeiată de cătrei doi negusturi: George Assan şi Ion Martinovici, urmând ca drumurile celor doi să se despartă în 1865. Pentru ca planurile aranjate cu grijă pe foi să se concretizeze, mai multe utiliaje de la Viena au fost transportate pe Dunăre.
Astăzi, la mai bine de un secol şi jumătate, Moara lui Assan a ajuns o ruină, locul preferat al oamenilor care ani de-a rândul au furat materiale din construcţie. Şi nu doar hoţii au fost problema. Prima moară cu aburi din România a trecut şi printr-un incendiu puternic, care a condus şi mai mult la degradarea acesteia.
Pe aceeaşi temă
FOTO Patrimoniul industrial lăsat Capitalei de familia Assan
Un perete al Morii lui Assan s-a prăbuşit. Nu s-au înregistrat victime
Se încarcă comentariile...
