Cum a ajuns calea de acces către legendarele hrube ale Brăilei să fie ţinută sub lacăt în loc să fie introdusă într-un circuit turistic profitabil pentru oraş

Calea de acces în fosta pulberărie a cetăţii este ţinută sub lacăt   FOTO Florentin Coman

Hrubele rămase de pe vremea stăpânirii turceşti reprezintă un adevărat simbol al Brăilei contemporane. Un simbol la care, însă, turiştii nu pot avea acces. Deşi existenţa acestor galerii e o certitudine, traseul lor exact nu a putut fi detectat de autorităţile locale. Singura cale de acces se află pe Str. Cetăţii, în centrul istoric al oraşului. Terenul de deasupra aparţine, însă, unor persoane fizice care îl ţin sub lacăt.

Pe stada Cetăţii, la numerele 41 şi 43, se află fosta pulberărie a cetăţii turceşti, monument istoric de arhitectură clasat şi înscris ca atare în Lista monumentelor istorice din România. În perioada comunistă, incinta pulberăriei – o galerie subterană lungă de peste 50 de metri, lată de 7 metri şi înaltă de 4,5 metri – a fost folosită ca depozit de vinuri, de fosta Întreprindere de Vinificaţie a Brăilei, transformată ulterior în „Vinalcool” SA.

La începutul anilor 2000, după ce a intrat în faliment, „Vinalcool” SA a fost vândută, activ cu activ, de lichidatorul „Sierra Quadrant” SRL. Printre activele înstrăinate s-a aflat şi fosta pulberărie, care a fost vândută drept „pivniţă”, laolaltă cu terenul şi construcţiile aflate pe Str. Cetăţii, la nr. 43, persoanei fizice Mihai T., în urma unei licitaţii. Vânzarea s-a făcut în 2009, fără notificarea prealabilă a Ministerului Culturii, a Consiliului Judeţean Brăila sau a Primăriei Brăila, care ar fi avut drept de preempţiune la cumpărarea acestui monument istoric.

În 2013, Mihai T a încercat să vândă imobilul de pe Cetăţii, nr. 43, cu tot cu hruba din subteran. De această dată, conform legii, a fost notificată şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Brăila. În notificarea înaintată acestei instituţii, Mihai T a susţinut că imobilul nu face obiectul niciunui proces în instanţă. S-a dovedit, însă, că declaraţia a fost falsă, deoarece imobilul în cauză era parte a unui proces între Primăria Brăila şi o familie din Germania, reprezentată de Bolky T., care revendica imobilul de pe Str. Cetăţii, nr. 41, inclusiv cu „pivniţa” din subteran, adică cu fosta pulberărie a cetăţii Brăilei, care se întinde şi sub imobilul de la nr. 43.

Veche de sute de ani, fosta pulberărie continuă să fie foarte solidă

Pentru că a minţit în declaraţii, Mihai T a fost anchetat penal, însă procurorul de caz a renunţat la acuzaţii. Acesta nu a mai putut, însă, să înstrăineze imobilul de pe Cetăţii nr. 43. Cert este că, în momentul de faţă, ambele porţi, de pe Cetăţii, 41, şi Cetăţii, 43, sunt ferecate cu lacăte. Familia Bolky a intrat în posesia terenului şi a construcţiilor - o magazie şi un WC - de la nr. 41, iar Mihai T. încă este posesorul curţii de la nr. 43, în care se află doar o anexă gospodărească. Din abele curţi s-ar putea ajunge, însă, în pulberăria subterană, însă acest lucru este imposibil, însă, atât timp cât proprietarii nu permit nimănui să treacă de gard.

În 2009, înainte ca imobilul de pe Cetăţii, nr.43 să ajungă în posesia unei persoane fizice, Primăria Brăila şi-a manifestat interesul de a introduce în circuitul turistic pulberăria cetăţii. Aceasta a fost igienizată, la începutul anilor 2000, după ce „Vinalcool” şi-a scos budanele de vin de acolo, de firma „Durabet” Brăila. Administratorul acestei firme, Constantin Rădulescu, spune că, în ciuda vechimii sale de secole, incinta suberană continuă să fie foarte solidă. "În afară de negreala rezultată din fermentaţia vinurilor, zidăria din cărămidă a fostei pulberării nu are nicio problemă. E uscată şi solidă", spune acesta.

Rădulescu se declară convins că din fosta pulberărie se pot descoperii traseele subterane ale ramificaţiei de hrube prin care soldaţii otomani se deplasau în timpul asediilor asupra cetăţii. Potrivit acestuia, în urma unei investiţii serioase, s-ar putea deschide pentru turişti hrubele care comunică între Str. Cetăţii şi parcul Grădina Mare. Totul ţine, însă, de accesul în pulberărie, care deocamdată este blocat.

Citiţi şi

• Brăila Primăria vrea să facă din hrubele din zona veche a Brăilei un important obiectiv turistic. Mai întâi, însă, hrubele trebuie găsite