Ministerul Dezvoltării bagă bani în Ţara Lăpuşului. Bani pentru drumuri comunale şi aducţiuni de apă

Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat fonduri numeroase în acest an pentru realizarea unor proiecte destinate locuitorilor din Ţara Lăpuşului. Fie că vorbim de asfaltare de drumuri comunale, fie de proiecte legate de aducţiune de apă şi canal, fondurile venite de la Minister nu au fost puţine.

În Ţara Lăpuşului, în comuna Suciu de Sus se finanţează drumul comunal 58 Larga, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), fonduri care vin de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Acest tronson are o lungime de 5 kilometri, iar totalul alocat pe parcursul anului 2014 a fost de 1.670.000 de lei, din care 1 milion de lei îi reprezintă suplimentarea finanţării acordată în luna octombrie. 

”Administraţia publică locală din Târgu Lăpuş reprezintă una dintre surprizele plăcute ale anilor 2013 - 2014: asfaltări de drumuri comunale, construcţii de poduri, reabilitarea dispensarului şi a şcolilor. Toate acestea au fost realizate de un primar harnic, care poate fi dat ca exemplu  de bune practici pentru întreaga Ţară a Lăpuşului. Edilul Viorel Paşca merită toate aprecierile şi felicitările administraţiei judeţene şi îl asigur de întreg sprijinul meu şi al senatorului Sorin Bota, pentru ca avântul luat de cei din Primăria Suciu de Sus să continue şi în anii viitori”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea.

Bani pentru DC 56 Poiana Botizii, în Băiuţ

Modernizarea drumului comunal 56, Poiana Botizii, este un proiect care a fost prins pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală de Ministerul Dezvoltării Regionale. Cu o suplimentare a finanţării de 300.000 de lei şi un total pentru anul 2014 de 800.000 de lei, acest drum începe să prindă contur în Băiuţ. 

”Ţara Lăpuşului este centrul spiritual şi religios fără de care Maramureşul nu ar mai fi acelaşi. Tocmai de aceea, în anul 2014 am încercat, alături de administraţiile publice locale, să promovăm prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, proiecte care să fie finanţate cu sume consistente. Administraţia din Băiuţ este printre primele care a înţeles rigorile de finanţare şi a respectat criteriile OUG 28. Felicit echipa de consilieri locali pentru acest lucru şi în special pe primarul Mihai Ceteraş”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea.

Proiecte de aducţiune şi captare a apei, finalizate în Lăpuş

Proiectul de captare şi aducţiune de apă din Lăpuş a fost suplimentat cu 180.000 de lei, totalul acordat în 2014 fiind de 540.000 de lei. Finalizarea proiectelor privind reabilitarea reţelei de distribuţie a apei şi apoi de captare a apei în comunitatea din Lăpuş permite, în acest moment, îndreptarea atenţiei administraţiei publice înspre reabilitarea drumurilor comunale. 

”Ne referim aici în special la proiectele care privesc infrastructura de bază. Cu doi ani în urmă, când am discutat cu primarul Ioan Buda problematica finanţării în comună nu am crezut că vom reuşi, într-un timp atât de scurt, să finalizăm aceste două proiecte atât de importante pentru comunitate. Ioan Buda este un primar căruia îi pasă cu adevărat de comunitatea pe care o păstoreşte alături de un executiv corect şi dovedeşte că poate să facă performaţă, acolo unde alte primării au dat greş”, a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea. 

Primarul Ioan Buda a arătat că banii care au venit pentru captarea Izvorului Mighetului reprezintă visul lăpuşenilor dintotdeauna. ”Avem încă multe proiecte noi, unele vrem să le derulăm pe fonduri europene, altele pe fonduri guvernamentale, să extindem canalizarea şi asfaltarea uliţelor pe încă 16 km, dar acum am convingerea că se poate”, a conchis primarul din Lăpuş, Ioan Buda. 

Fondurile acordate pe PNDL nu au culoare politică. 650.000 de lei pentru DC Coroieni - Vima Mare

Pentru modernizarea drumului drumului comunal Coroieni - Vima Mare s-a acordat o suplimentare de 300.000 de lei, cu un total de 650.000 în anul 2014. Tot prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-au alocat, de la MDRAP, finanţări pentru comuna Dumbrăviţa, unde s-a acordat o suplimentare de 300.000 de lei şi un total de 500.000 de lei în anul 2014, pentru drumul comunal DC 27, Unguraş-Şişeşti. La Târgu Lăpuş, pentru modernizarea de drumuri comunale a fost acordată o suplimentare a finanţării de 210.000 de lei şi un total de 500.000 în acest an. 

Şi la Mireşu Mare s-a suplimentat proiectul reţelei de canalizare şi staţie de epurare cu 350.000 de lei, iar în 2014 s-a alocat suma de 1 milion de lei. Bani au ajuns şi la Giuleşti, acolo unde s-a suplimentat cu 140.000 de lei alimentarea cu apă a satelor Berbeşti şi Fereşti, iar totalul anului 2014 a fost de 400.000 de lei. Şi la Bicaz s-au acordat fonduri pentru pietruirea şi asfaltarea drumului comunal 95, Bicaz - Ciuta, cu o finanţare de 210.000 de lei şi un total de 600.000 de lei, doar în acest an. Pentru alimentarea cu apă a satelor Arieşu de Câmp şi Colţirea, din comuna Ardusat s-a acordat o suplimentare a finanţării de 140.000 de lei şi un total de 600.000 de lei în 2014. Pentru modernizarea DC 58, în Satu Nou de Sus (oraş Baia Sprie), proiectul a fost suplimentat cu 200.000 de lei, iar totalul a fost de 328.000 de lei. În ceea ce priveşte reabilitarea străzii Botoaia, din Vişeu de Sus, MDRAP a alocat, prin PNDL, suma de 190.000 de lei, iar la Asuaju de Sus, pentru reabilitarea DC 91 s-a acordat o suplimentare a finanţării de 850.000 de lei şi un total de 1.050.000 de lei în anul 2014

Masterplanul de transport, adus în dezbatere publică de Gabriel Zetea

La fiecare întâlnire  pe care a avut-o cu administraţiile locale din Maramureş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea a abordat un subiect extrem de important pentru Maramureş şi maramureşeni, masterplanul naţional de transport. Acesta a prezentat faptul că, având un ministru din Ardeal la Ministerul Transporturilor, Maramureşul nu a fost izolat în ceea ce priveşte finanţările europene pentru intervalul 2014 – 2020. 

Pe partea de infrastructură rutieră a fost cuprins drumul care pleacă de la Turda, vine spre Cluj, Dej, Baia Mare, iar de la Baia Mare o ia spre Halmeu şi apoi legătura cu Ucraina, pe o parte şi spre vama Petea pentru a face legătura cu autostrada M3, din Ungaria. Şi la capitolul feroviar se va investi peste un miliard de euro în refacerea căii ferate de la Cluj, Dej, Baia Mare şi apoi Satu Mare, dorindu-se ca viteza de deplasare a trenurilor să crească de la 50 de km pe oră, la 100 – 120 km/h. Ul al treilea punct şi la fel de important este transformarea Aeroportului Internaţional Baia Mare în Aeroport Regional, ceea ce înseamnă că, până în 2030, singurul aeroport care se poate bucura de finanţare pe masterplanul de transport este cel din Baia Mare.