Apusul lui Liviu Dragnea, atotputernicul baron de Teleorman. Drumul de la şef de judeţ la condamnat penal

Liviu Dragnea a fost condamnat vineri, 15 mai, la un an cu închisoare cu suspendare în dosarul Fraudă la Referendumul din 2012. Decizia nu este definitivă. Numărul 2 în PSD devine astfel condamnat penal. Cariera politică a lui Dragnea a început în urmă cu 20 de ani, în Teleorman, judeţ la cârma căruia baronul s-a aflat aproape 15 ani.

Cariera politică a lui Liviu Dragnea a început în anii ’90, pesedistul înfocat de astăzi fiind coleg de partid cu Traian Băsescu. Născut la Gratia, în Teleorman, Dragnea a absolvit în 1987 Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. După absolvirea facultăţii a lucrat ca inginer auto, şef de atelier mecanic la Craiova.

Doar patru ani a fost angajat Liviu Dragnea, pentru că din 1990 a ales să intre în sistemul privat, înfiinţând o afacere la Turnu Măgurele, oraşul de reşedinţă. În scurt timp a intrat în politică, alegând PD. La alegerile din 1996 a candidat pe lista de consilieri locali ai PD, la Turnu Măgurele, şi s-a ales cu un mandat de ales local, funcţie pe care a ocupta-o doar din iunie până în decembrie.

Teroristul Dragnea

În decembrie 1996 , la doar 34 de ani şi câteva luni de activitate în administraţie, Dragnea este numit prefect de Teleorman. În lumea politică din judeţul lui Dragnea au circulat legende despre numirea acestuia, legende în care lideri ai PD precum Petre Roman sau Adriean Videanu, conjudeţean al lui Dragnea, au jucat un rol important în numirea acestuia. Dragnea se afirmase în partid jucând un rol important la alegerile din 1996 ca director de campanie al PD şi vicepreşedinte al PD Teleorman. Preşedintele Traian Băsescu a povestit un episod spumos din trecutul actualului vicepremier.

Dosarul Referendumul. Liviu Dragnea, condamnat la un an de închisoare cu suspendare

 Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a fost condamnat, vineri, la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi atacată la aceeaşi instanţă.

„Dragnea, când era în PD, a venit la mine şi mi-a zis, plângând: «Tata, când a murit, mi-a zis să vin lângă dumneavoastră». De Traian Băsescu îl leagă şi o poreclă. „Ce faci, Teroristule?“, i s-a adresat Traian Băsescu lui Liviu Dragnea în 2008 cu prilejul unei vizite făcute la Administraţia Prezidenţială. Porecla a fost preluată o vreme de presă care, de altfel, a şi comentat  amabilitatea cu care Băsescu s-a purtat cu fostul coleg de partid. Dragnea şi Băsescu au activat în aceeaşi perioadă în PD şi erau cunoştinţe vechi. „Porecla vine de la faptul că în campania din 1996 am insistat o zi întreagă până când l-am convins să vină în Roman. De atunci îmi zice că l-am terorizat o zi întreaga“, explica Dragnea în 2009, întrebat de unde i se trage porecla dată de Băsescu.

A fost prefect al judeţului Teleorman până în 2000, an în care a candidat şi a câştigat şefia Consiliului Judeţean Teleorman pe listele PD. După alegeri a părăsit PD şi s-a înscris în PSD, devenind în scurt timp  preşedintele PSD Teleorman. Se spune că plecarea lui Dragnea din tabăra PD în 2000 s-ar fi făcut cu scandal, scandal în care un rol important l-a jucat însuşi Traian Băsescu. De pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, unde a rămas vreme de 12 ani, Dragnea a crescut: în cariera politică, în influenţă şi în avere. Baroniada PSD a început în Teleorman cu Liviu Dragnea.  Cu oameni puşi în funcţii publice importante, acolo unde sunt gestionaţi banii publici,  cu firme controlate de interpuşi care au exclusivitate la contracte publice, într-un un ghem de interese care a funcţionat fără fisură, Liviu Dragnea a fost vreme de 12 ani stăpân absolut al unui judeţ.

A vrut să fie preşedintele PSD

În 2006, când deja numele lui Dragnea căpătase greutate ca lider local, începe construcţia carierei sale de politician la nivel naţional. La Congresul din 10 decembrie 2006, Dragnea este ales vicepreşedinte al PSD, responsabil cu reforma statului şi descentralizarea. Ajunge şef de campanie al PSD la alegerile pentru Parlamentul European din 2007. A fost coordonator al campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare din 2008 şi, de atunci, a condus toate campaniile social-democraţilor. În iulie 2009  este ales secretar general interimar al PSD, pentru ca în octombrie 2009, Consiliul Naţional al PSD să îl desemneze secretar general al partidului. Pe măsură ce creşte în partid, Dragnea aspiră la funcţii tot mai înalte. În 2009 este propus ca ministru de Interne în Guvernul Boc. Dragnea acceptă, însă mandatul său este unul scurt.  

După două săptămâni,  Dragnea îşi dă demisia  pe motiv că nu poate aplica strategia pe care şi-a propus-o. Dragnea revine pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, însă aspiraţiile sale tind către funcţii mai înalte. În 2012 candidează pentru un post de deputat şi obţine mandatul cu un scor zdrobitor: 71,49%. Ajunge în Guvernul Ponta şi este desemnat vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Aşa cum i-a stat la dreapta lui Mircea Geoană în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Dragnea a stat la dreapta lui Victor Ponta în calitate de şef de campanie al PSD la alegerile prezidenţiale.Ulterior, au existat zvonuri legate de dorinţa lui Dragnea de a prelua şefia PSD , în tandem cu Sebastian Ghiţă.

Afacerea Tel Drum

De numele lui Dragnea se leagă o serie de afaceri nebuloase. Primul şi cel mai important „tun“ dat în Teleorman s-a întâmplat sub conducerea lui Liviu Dragnea, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a CJ Teleorman s-a privatizat. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi fost coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi absolviseră împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fişcuci a fost cel care a pus  mâna, în acte, pe Tel Drum şi din societatea aproape intrată în faliment la data privatizării,  aceasta a devenit, în doar câţiva ani, extrem de profitabilă.

Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate, pentru firmă, deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman  a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul a fost câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta a fost doar începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici, alocaţi de CJ Teleorman şi primăriile din Teleorman, conduse de primari PSD.

12 ani de domnie în Teleorman

Din 2002 până în 2005, Tel Drum ia în locaţie de gestiune Hotelul Turris din Turnu Măgurele, afacere ce aparţinea soţiei lui Dragnea, Bombonica. Preţul chiriei plătite  era de 25 milioane lei vechi pe lună.  Potrivit unor informaţii, Tel Drum a modernizat hotelul pe cheltuiala proprie în timpul celor trei ani de închiriere. În anii care au urmat, Tel Drum a câştigat toate contractele de reparaţii la drumurile judeţene pe bani publici, fiind desemnat câştigător la toate licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Teleorman.

În perioada 2003-2004, firma a câştigat toate proiectele SAPARD pe drumurile din Teleorman, în valoare de 4,95 milioane euro. Acţionariatul firmei, ascuns întotdeauna într-o nebuloasă în care numele Dragnea nu a apărut niciodată, s-a tot schimbat de-alungul anilor. În acte au apărut şi alţi apropiaţi ai lui Dragnea.

Spre exemplu, Liviu Dobrescu şi Mugurel Gheorghiaş, pe care Dragnea i-a recunoscut. „Sobo (n.r. - Liviu Dobrescu) şi Melcul (n.r. - Mugurel Gheorghiaş) sunt foşti colegi de facultate şi de trupă. Asta s-a întâmplat acum 25 de ani. Nu înseamna că acum ştiu despre orice fost coleg ce firma are. Nu stiu dacă ei sunt acţionarii Tel Drum“, declara Dragnea în 2011.

Scandal cu fonduri europene

Vreme de 10 ani, Tel Drum a crescut cum nicio altă firmă din Teleorman nu a mai făcut-o. Dincolo de lucrările atribuite de CJ Teleorman, firma a câştigat majoritatea lucrărilor de reparaţii la drumuri organizate de primăriile conduse de edili PSD. Şi tot Tel Drum a câştigat cele mai importante proiecte finanţate cu fonduri europene. Două dintre contracte au atras atenţia Comisiei Europene, în 2011 

Este vorba despre două lucrări de reabilitare a două drumuri judeţene. Pentru neregulile depistate în Teleorman, CE a aplicat instituţiei o corecţie  de 2,5 milioane de lei. Nici acum CJ Teleorman a nu primit toţi banii europeni şi se judecă pentru ridicarea corecţiei. Tel Drum însă, aflată în mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenţei şi investigaţia s-a clasat.

Firma a continuat să câştige toate lucrările pe drumurile judeţene. Ultimele contracte încheiate cu Consiliul Judeţean Teleorman vizează întreţinerea drumurilor din judeţ pe timp de vară şi iarnă pentru perioada 2013-014. Valoarea depăşeşte 120 de milioane de lei. 

Averea  baronului de Teleorman

Pe vremea când conducea CJ Teleorman, Liviu Dragnea era chiriaşul a două apartamente de serviciu, iar în declaraţia sa de avere singurul autoturism trecut era un ARO primit moştenire de la socrul său. Câtă vreme a stat chiriaş pe banii statului în două apartamente, Dragnea a început construcţia unei case pe aceeaşi stradă. Şi aşa s-a ridicat pe strada Ion Creangă din Alexandria, pe patru locuri de casă, un palat (foto) al baronului de Teleorman. Pe 6.800 de metri pătraţi se întinde domeniul lui Dragnea format dintr-o casă, o piscină cu jacuzi şi  sistem de iluminat subacvatic, un teren de tenis cu nocturnă. Imagini cu domeniul lui Dragnea au apărut în premieră anul acesta în videoclipul interpretului Alex Maţaev, iubitul fiicei lui Dragnea. 

DNA pe urmele lui Dragnea

Procesul referendumului nu este primul în care Dragnea s-a aflat în vizorul procurorilor DNA . În noiembrie 2008, Dragnea a fost învinuit de procurorii DNA  într-un dosar privind accesarea ilegală în de fonduri europene. Este vorba de o afacere din 2004 referitoare la deschiderea unui punct de control al trecerii frontierei de la Turnu Măgurele şi Nikopol. Dosarul nu a ajuns în instanţă şi scandalul s-a stins.

Condamnat la un an de închisoare cu suspendare

În dosarul Fraudă la referendum , Dragnea a primit un an de închisoare cu suspendare. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în noiembrie 2013, la cererea DNA.

Dragnea a fost acuzat de DNA ca, in calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala necuvenite pentru PSD, anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

Potrivit procurorilor anticoruptie, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Decizia pronunţată astăzi nu este definitivă, ea putând fi contestată atât de avocaţii lui Dragnea, cât şi de procurorii DNA care au cerut iniţial condamnare cu executare.

Dragnea a spus că demisionează

Întrebat ce va face dacă va fi condamnat în dosarul referendumului, Dragnea a lăsat de înţeles că ar avea demisia pe masă, în cazul unei condamnări. "Funcţiile nu vor mai fi", a spus Liviu Dragnea, întrebat dacă va rămâne în funcţiile deţinute în partid şi Guvern.

Vă mai recomandăm

Dosarul Referendumul 2012. Un an de închisoare cu suspendare pentru Liviu Dragnea

Liviu Dragnea spune că va renunţa la funcţiile deţinute dacă va fi condamnat în dosarul Referendumul: „Să sperăm însă că nu va fi cazul“