Viol in grup

Grupul parlamentar al PSD are ce are cu Justitia. Domnii respectivi au auzit ei ca Justitia e oarba - sau, ma rog, e legata la ochi - si cred ca il pot face scapat de judecata ei dreapta pe colegul

Grupul parlamentar al PSD are ce are cu Justitia. Domnii respectivi au auzit ei ca Justitia e oarba - sau, ma rog, e legata la ochi - si cred ca il pot face scapat de judecata ei dreapta pe colegul lor, deputatul Viorel Gheorghiu, acuzat ca si-a inscenat furtul propriului BMW, pentru a incasa banii de asigurare. Desi, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ministrul Justitiei s-a adresat oficial cu cererea de ridicare a imunitatii parlamentare a deputatului Gheorghiu, pentru ca acesta sa poata fi adus in fata Justitiei, ca orice cetatean, comisia juridica, dominata de PSD, a respins cererea, iar plenul Camerei Deputatilor, care are ultimul cuvant, a amanat de trei ori pana acum discutarea acestui caz. Cum s-ar spune, a fentat Justitia. Asta, la vedere, pentru ca in culise a supus-o la diverse presiuni si hartuieli. Spre stiinta celor ce isi permit sa sfideze si sa umileasca Justitia, trebuie spus ca vechii greci, cei ce au adus in viata Cetatii conceptul democratiei, si-au imaginat-o pe Themis, zeita Justitiei, pastratoarea legilor si ordinii naturale, avand in mana o spada si in cealalta balanta dreptatii. Abia mai tarziu, la romani, zeita Iustitia apare in iconografia vremii legata la ochi, dorindu-se a se accentua impartialitatea actului de judecata. Doar in mintile primitive, pervertite de putere ale unor insi care se cred deasupra legii Justitia e oarba si poate fi ocolita, terfelita, violata, cu hahaiala de rigoare, tipic damboviteana, pe seama reprezentarii ei simbolice cu naframa pe ochi. Dispretul fata de Justitie este un reflex ce tine strict de o educatie de tip totalitar. Nu este vorba aici de incalcarea legii. Peste tot in lume se inregistreaza cazuri in care parlamentari, ministri, sefi de stat sunt implicati in acte de coruptie, abuzuri, ilegalitati. In toate tarile democratice, insa, respectivii sunt nevoiti sa dea seama in fata Justitiei. La noi, detinatorii puterii s-au constituit intr-o casta intangibila si doar ea poate decide daca cineva din sistem poate fi chemat in Justitie. De pilda, imunitatea parlamentara, care nu este o inventie romaneasca, a fost gandita ca o garantie pentru dreptul reprezentantilor alesi de a expune liber orice opinie, fara teama de a fi hartuiti in Justitie. Parlamentarii romani au adoptat insa un statut care largeste sfera de cuprindere a imunitatii acoperind fapte penale: ucidere din culpa (vezi cazul unui alt deputat PSD, Luca Stefanoiu), coruptie, subminarea autoritatii statului etc. In fond, de ce se opune grupul parlamentar al PSD ridicarii imunitatii deputatului Gheorghiu? Liderul grupului, Viorel Hrebenciuc, spune ca acesta ar fi prezentat in fata colegilor niste "elemente spectaculoase" si ca ar mai fi nevoie de explicatii suplimentare din partea ministrului Justitiei. Dar judecarea spetei in cauza nu se face la partid, de catre grupul parlamentar PSD, se face la tribunal, unde individul isi poate prezenta cate probe spectaculoase doreste. Parlamentul are de constatat doar ca deputatul Gheorghiu urmeaza a fi judecat nu pentru opiniile sale, ci pentru inscenarea furtului propriului automobil. Or, ce altceva inseamna aceasta solidarizare cu un posibil infractor decat o grosolana tentativa de obstructionare a Justitiei? Ca si in cazul Bivolaru, cand toata conducerea PDSR-ului, in frunte cu dl. Adrian Nastase, s-a deplasat la Parchet, cu scopul vadit de a-i intimida pe procurori, PSD-ul s-a bagat pana-n gat in acest rahat, incepand cu presiunile exercitate (prin interpusi din Ministerul Justitiei si Parchetul General) asupra procurorului Panait, cel care a intocmit rechizitoriul, si continuand cu misculatiile din Parlament. Nu stiu cat de obligati ii sunt liderii PSD acestui Gheorghiu ori socrului sau, Bebe Ivanovici, nici cat de valoros o fi el pentru partid, pentru ca pana la acest scandal nu pare sa se fi remarcat in vreun fel, dar obstinatia cu care partidul de guvernamant isi asuma riscul discreditarii publice pentru a-l scapa de judecata Tribunalului ar trebui sa ne dea fiori. In joc este altceva: controlul absolut asupra Justitiei. Cand mai deunazi dl. prof. univ. de drept international Adrian Nastase parea a se smiorcai spunand ca statul are "nevoie de sprijin mai mare din partea instantelor", de fapt ce trebuiau sa inteleaga ele, instantele? Cine este statul asta ca el trebuie sa castige totdeauna in Justitie? Pai cine? Partidul.