Victor Rebengiuc - talent şi dăruire

Marele actor poate fi văzut duminică, 17 iunie, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra", Sala Izvor, în spectacolul "Căsătoria", de Gogol Victor Rebengiuc este, înainte de orice, o

Marele actor poate fi văzut duminică, 17 iunie, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra", Sala Izvor, în spectacolul "Căsătoria", de Gogol

Victor Rebengiuc este, înainte de orice, o personalitate cu totul specială a lumii teatrale şi cinematografice româneşti. Asemenea altor monştri sacri, este de ajuns ca el să apară pe scenă sau pe ecran şi publicul să fie copleşit. De felul în care priveşte, expresiv şi exigent, de modul în care vorbeşte, apăsat şi convingător, de stilul în care poate stârni hohote de râs - fiind de o seriozitate extremă şi dând replici dintre cele mai banale. Dar cu un farmec şi o naturaleţe absolut senzaţionale.

Victor Rebengiuc a fost şi va rămâne mereu un om serios, perfecţionist, deloc dispus să arate lumii o faţă drăgălaşă, ci doar adevărata sa personalitate, dezgolită de învelişul unor amabilităţi forţate de dragul imaginii, din dorinţa de a pica simpatic unuia sau altuia. Pentru că este Mare, ca forţă spirituală şi ca înzestrare pentru artă, Rebengiuc, ca orice geniu, nu are nevoie de niciun fel de artificiu ca să fie iubit de lume. Este apreciat, adorat şi venerat doar pentru că ne oferă, de atâţia ani, bucuria întâlnirii cu roluri memorabile, interpretate magistral. Pe Victor Rebengiuc nu-l interesează să pară altfel decât cum este: un om de caracter, care pare intransigent, dar care este omenos, care nu a acceptat niciodată nici măcar ideea de compromis, care a fost întotdeauna un familist convins, un soţ şi un tată exemplar. Un om de mare caracter, care nu-şi fabrică, după cum e moda, o biografie spectaculoasă, ci este cinstit până la capăt cu el şi cu cei care îl iubesc admirându-l. În cartea "De-a dreptul Victor Rebengiuc" (apărută în 2004 şi semnată de Mihaela Michailov şi de Simona Chiţan), actorul îşi aminteşte: "Am avut o copilărie obişnuită, fără nimic spectaculos. M-am născut şi am crescut în mahalalele Bucureştiului. Aveam o familie modestă, ne mutam în fiecare an de la o adresă la alta, în case simple. Stăteam într-o casă, iar după un an de zile proprietarul spunea: <> , şi atunci, bunicul, care era şeful familiei, umbla să găsească altceva. (…) Părinţii s-au despărţit când noi, copiii, eram foarte mici. Eu aveam trei ani, iar fratele meu, doi ani.

Ne-au crescut bunicii din partea mamei şi am fost ca şi copiii lor. A fost foarte bine, deşi de multe ori am simţit lipsa unui tată: aş fi vrut să fiu apărat, să ştiu că am şi eu un tată, pentru că toţi colegii mei vorbeau de tatăl lor", povesteşte cu o sinceritate absolut dezarmantă actorul. Bunicii l-au convins că are harul tatălui său, care a murit în 1942, dar care era înzestrat cu umor, cu darul de a se juca în fiecare clipă… Despre mama sa, actorul spune că era foarte frumoasă… Poate tocmai pentru că n-a avut parte de familia pe care şi-o doreşte orice copil, Victor Rebengiuc este un tată şi un soţ desăvârşit pentru Tudor, fiul său pentru soţia sa, talentata actriţă Mariana Mihuţ. Au 42 de ani de căsnicie şi se iubesc pătimaş, iar copilul lor a crescut alături de doi oameni cu sentimente puternice şi temperamente pe măsură. Tudor este astăzi un arhitect de prestigiu, apreciat şi peste hotare, un tânăr frumos şi foarte ataşat de părinţii săi, actori ai "generaţiei de aur", oameni mustind de talent şi extrem de iubiţi de românii consumatori de Artă. Fie că a fost Ilie Moromete şi a trebuit să intre în pielea unui personaj aparent rudimentar, fie că a fost Tipătescu, partenerul soţiei sale, în piesa "O scrisoare pierdută", un boier cu prestanţă, plin de umor ("Zoe, fii bărbată" este o replică senzaţională în intonaţia sa), Rebengiuc e un spectacol el, în sine. Un actor care, indiferent de rol-principal sau secundar - dă invariabil un adevărat recital alături de ceilalţi colegi ai săi…

"Căsătoria", povestea unei întâmplări absolut incredibile

Nominalizare Uniter 2004 pentru cel mai bun actor în rol secundar

Spectacolul începe la ora 19.00

Traducerea de Lucia Demetrius, revizuită de Izolda Vârsta

Distribuţia: Andreea Bibiri, Irina Petrescu, Mariana Mihuţ, Cornel Scripcaru, Răzvan Vasilescu, Doru Ana, Ionel Mihăilescu, Marius Chivu, Ana Ioana Macaria, Şerban Pavlu.

Regia: Yuriy Kordonskiy. Decoruri: Mihai Mădescu. Costume: Maria Miu. Asistent regie: Anca Sigartău

Data premierei: 20, 21 septembrie 2003

Durata spectacolului: 3h 10min. cu pauză

Cariera artistică

Data naşterii: 10 februarie 1933

A absolvit UNATC "I. L. Caragiale" Bucureşti în 1956, clasa prof. Aura Buzescu şi Beate Fredanov

Roluri în teatru:

- Jim Curry - Omul care aduce ploaia de R. Nash, regia Liviu Ciulei

- Pierre - Nebuna din Chaillot de J. Giraudoux, regia Liviu Ciulei

- Walter Lee - Un strugure în soare de L. Hausburry, regia Lucian Pintilie

- Orlando - Cum vă place de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei

- Voghin - Copiii soarelui de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie

- Bolkonski - Război şi pace de E. Piscator, după Lev Tolstoi, regia Dinu Negreanu

- Stanley - Un tramvai numit dorinţă de T. Williams, regia Liviu Ciulei

- Brutus - Julius Caesar de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei

- Kurt - Play Strindberg de Fr. Durrenmatt, regia Radu Penciulescu

- Higgins - Pygmalion de G. B. Shaw, regia Moni Ghelerter

- Bubnov - Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei

- Tipătescu - O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei

- Astrov - Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov, regia Alexa Visarion

- Fundulea - Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, premiul UNITER

- Oratio - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete

- Goering - Mephisto de Horia Garbea dupa K. Mann, regia Alexandru Darie

- Pelasgos - Danaidele după Eschil, regia Silviu Purcărete

- Alfred - Vizita bătrânei doamne de Fr. Durrenmatt, regia Felix Alexa

- Dodge - Copilul îngropat de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, premiul UNITER

- Pierre - Petru de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu

- Lear - Regele Lear de William Shakespeare, regia Dragoş Galgotiu Marat-Sade de Peter Weiss, regia Silviu Purcărete

- Claudius - Hamlet de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei

- Serebreakov - Unchiul Vania de Anton Pavlovici Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, 2001

- Fetisov - Colonelul Pasăre de Hristo Boicev, regia Alexandru Dabija, 2001

- Jevakin - Căsătoria de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2003

Filme importante:

- Pădurea spânzuraţilor regia Liviu Ciulei (film premiat la Cannes, 1965)

- Tănăse Scatiu, regia Dan Piţa

- De ce trag clopotele, Mitică?, regia Lucian Pintilie

- Faleze de nisip, regia Dan Piţa

- Moromeţii, regia Stere Gulea (premii la festivalurile din San Remo-Italia şi Santarem-Portugalia)

- Balanţa, regia Lucian Pintilie

De multe ori am simţit lipsa unui tată: aş fi vrut să fiu apărat, să ştiu că am şi eu un tată, pentru că toţi colegii mei vorbeau de tatăl lor

Vara asta nu prea ne luăm concediu pentru că până la începerea stagiunii trebuie să terminăm de zugrăvit.

E un spectacol extraordinar, pus în scenă de un regizor pe care îl iubesc şi cu care am mai lucrat la cinci piese.
Victor Rebengiuc