Valea Împăratului din Tirol, un colţişor rupt de lume

Înfrumuseţată de plante şi flori unice, care colorează peisaje uluitoare, această perlă a landului austriac Tirol are acum probleme de comunicare cu restul lumii din cauza unui drum Zona

Înfrumuseţată de plante şi flori unice, care colorează peisaje uluitoare, această perlă a landului austriac Tirol are acum probleme de comunicare cu restul lumii din cauza unui drum

Zona numită Valea Împăratului (Kaisertal, în germană), aflată în apropierea masivelor muntoase Wilder şi Zahmer Kaiser, nu este accesibilă, deocamdată, decât prin intermediul unei cărărui pietroase, "încununată" cu 282 de trepte.

Un tunel, care va facilita accesul celor 35 de localnici ai văii, urmează să fie dat în folosinţă în primăvara anului viitor.

Valea Împăratului este o cunoscută zonă turistică din Alpii Orientali, străjuită de doi masivi faimoşi pentru frumuseţe şi pentru localităţile pitoreşti care atrag împătimiţi ai muntelui din toată lumea.

Regiunea Kaisertal a fost descrisă de geografi ca fiind "în mod natural decupată de lume". Deşi vizitată de mulţi turişti şi beneficiind de comoditatea condiţiilor de viaţă moderne, acolo se mai organizează partide de vânătoare tradiţionale şi se mai practică o agricultură şi silvicultură considerate anacronice.

Nu există sate propriu-zise, ci doar ferme ce alternează cu pensiunile şi hanurile la care trag pasionaţii de peisaje mai sălbatice. În timpul verii, mii de turişti care vor să găsească un colţ de rai autentic, liniştit şi fără asfalt sosesc în fiecare lună. În apropiere se află masivul Kaisergebirge (Masivul Împăratului), cu al său vârf Ellmauer Halt.

940 de specii de plante şi flori

Flora şi fauna masivului îi conferă acestuia un farmec inegalabil. Există peste 940 de specii de plante şi flori, 38 de specii de ferigi şi circa 400 de muşchi. Ciupercile şi lichenii abundă, de asemenea, prin cele 236 de specii prezente. Pădurile mixte de fag, brazi şi pini se regăsesc, în zonele însorite, alături de arini şi de rododendroni pitici.

Spre vârfuri, copacii lasă locul păşunilor, care alternează cu zone umede, împodobite cu plantele lor specifice. Graţie procesului de glaciaţiune, în Masivul Împăratului se regăsesc specii rare de fluturi, de viermi de pământ şi de licheni.

Fauna este la fel de diversificată. Hermina poate fi întâlnită în zonele cele mai înalte, ca şi vipera berus (cu variante coloristice surprinzătoare), ori anumite varietăţi de iepuri.

Ornitofilii se bucură de prezenţa unor păsări rare, precum vulturul regal sau rândunica stâncilor.

Fără teleferice în rezervaţia naturală

Încă din anul 1920, câteva voci ale iubitorilor de natură au cerut o protecţie mai susţinută a spaţiului natural de excepţie al masivului. Scopul iniţial al "ecologiştilor" era să împiedice accesul la zonele mai înalte prin intermediul telefericelor sau al căilor "civilizate" de acces. Dar, la vremea respectivă, aceste cerinţe nu au găsit niciun ecou.

În 1961, în sfârşit, se decide crearea unui parc natural, care a fost inaugurat oficial pe 19 aprilie 1963. Acesta acoperă toate vârfurile din Zahmer, Wilder Kaiser şi Kaisergebirge, pe o suprafaţă totală de 102 kilometri pătraţi, între 480 şi 2344 de metri altitudine, inclusiv vârful Ellmauer Halt.

Singurul mod de acces artificial este un telescaun ce pleacă din Brentenjoch. Mult timp, construcţia unei şosele în zonă a constituit subiectul unor dezbateri în contradictoriu, din cauza existenţei rezervaţiei naturale. Astfel, Valea Împăratului a rămas, vreme îndelungată, singura vale locuită din Austria, fără legături rutiere cu restul lumii.

În mai 2006, a început construcţia unui tunel lung de 830 de metri, care urmează a fi dat în folosinţă la începutul anului viitor. Dar dreptul de folosinţă a acestuia va fi limitat la locuitorii văii şi la câteva vehicule de aprovizionare.

Austria, campioană la fotovoltaic

De altfel, în ţara landurilor aspectele ecologice ocupă un loc important, tocmai pentru că Austria vrea să îşi menţină locul de frunte pe care îl deţine în clasamentul celor mai "verzi" ţări.

Ea este campioana panourilor solare, asigurând 25% din întreaga producţie a Uniunii Europene, înregistrând un beneficiu anual de peste 140 milioane de euro. Cea mai mare parte a pensiunilor din Tirol, în special a celor din Valea Inn, folosesc în exclusivitate acest mijloc ecologic de obţinere a energiei.

Industria fotovoltaică are şi un puternic impact social, asigurând cel puţin 25.000 de locuri de muncă. Austria, în special graţie zonelor sale montane împădurite, a dobândit un binemeritat loc cinci în topul celor mai "verzi" ţări. Jurnaliştii de la Reader's Digest au pus sub lupă echilibrul dintre condiţiile ecologice, măsurile de protecţie a mediului şi nevoile comunităţii din 141 de ţări.

Austria s-a clasat pe locul cinci, după Norvegia, Islanda, Finlanda şi Suedia.

Munţii Alpi suferă de căldură

De altfel, Tirolul are de înfruntat mai multe probleme ecologice. Potrivit unui studiu dat publicităţii la mijlocul acestui an de Institutul Central de Meteorologie şi Geodinamică din Austria, Alpii au cunoscut, în verile lui 2006 şi 2007, cele mai calde perioade de mai bine de 1300 de ani încoace.

Dar încălzirea lor fără precedent a început să se facă simţită încă din anii '80, după cum susţine climatologul Reinhard Boehm, care este convins că fenomenul se va accentua în perioadele următoare.

Temperaturile foarte ridicate din ultimii doi ani au dus la apariţia unor probleme ecologice, cu impact negativ (şi) asupra economiei austriece. Spre exemplu, în staţiunile de schi din Tirol (ca Innsbruck) zăpada a fost total insuficientă, astfel că unele competiţii sportive au fost anulate.

La Hochfilzen, organizatorii unui concurs internaţional de schi au adus zăpadă "proaspătă" de pe vârful Grossglockner, unul dintre cei mai înalţi din Alpii austrieci. Timp de cinci zile, zece camioane au transportat circa 8.000 de metri cubi de zăpadă necesari pentru amenajarea pistelor. Tirolul depune eforturi şi pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.

Comisia Europeană şi-a dat aprobarea pentru măsurile propuse de autorităţile locale referitoare la diminuarea emisiilor de dioxid de azot. Una dintre acestea este impunerea unor limite de viteză pentru autoturismele particulare.

Cealaltă, pe care CE nu a aprobat-o, interzicea vehiculelor cu gabarit depăşit să circule pe un tronson al autostrăzii A12, care trece tocmai prin Valea Innului, între localităţile Kufstein şi Zirl, aflate în apropierea Văii Împăratului.

Potrivit legislaţiei europene în vigoare, Comisia consideră că interzicerea circulaţiei unor vehicule mari, care transportă cereale, deşeuri, diverse mărfuri ori materiale de construcţie nu este acceptabilă, contrazicând prevederile legale referitoare la libera circulaţie a mărfurilor.

Tunelul, un rău necesar

În ciuda protestelor "verzilor", care susţin că existenţa noului mijloc de acces constituie deja o "rană" pentru ecosistemele locale, locuitorii din Kaisertal au o cu totul altă părere, şi anume că viitorul mijloc de acces către vale le uşurează considerabil viaţa. Într-adevăr, turiştii care au ajuns, până acum, în Valea Împăratului, au observat, de-a lungul căii pietruite de acces, plăci comemorative care amintesc că aceasta s-a dovedit a fi fatală pentru unii vizitatori, chiar şi pentru localnici. Nu puţini au căzut în râpele pe lângă care trece cărarea, la fel cum şi cele 282 de trepte s-au arătat a fi la fel de periculoase.

Mai mult, locuitorii din zonă povestesc turiştilor cum şi-au dus pe braţe copiii bolnavi tocmai până în Valea Inn, unde se află un centru medical. La fel de impresionantă este şi povestea unui hangiu din Pfandl, bolnav de cancer, care a fost coborât pe targă (pe cărăruia pietruită!) până la ambulanţa care îl aştepta într-o zonă accesibilă vehiculelor.

De asemenea, elicopterul echipei de prim ajutor nu are unde să aterizeze în Kaisertal, localnicii fiind efectiv "părăsiţi" într-un colţişor feeric, dar desprins de lumea înconjurătoare. Lucrările la construcţia tunelului avansează cu greu, deocamdată doar pe o latură a văii, dat fiind că accesul unor utilaje sau macarale mari este restrâns.

Costul proiectului se ridică la 6,5 milioane de euro, trei pătrimi din sumă fiind asigurate prin finanţări federale, iar restul - de puţinii locuitori din vale, dar şi de cei din unele orăşele apropiate, cum ar fi Kufstein. Aceştia nu agreează ideea de a contribui financiar la o construcţie care va deservi doar puţine persoane şi care, în plus, poate deveni o adevărată pacoste pentru mediul înconjurător.

Gheţarii masivului, în pericol

Kaisergebirge este alcătuit, în cea mai mare parte, din calcar şi dolomită, care se găseşte în special pe fundul văilor. Masivul este "udat" la vest de râul Sparchenbach (ce curge şi prin Valea Împăratului) şi la nord de Weissenbach.

La extremitatea occidentală se află lacul Hinterstein, iar în apropiere - câţiva mici gheţari, ameninţaţi cu dispariţia din cauza fenomenului de încălzire globală. Primele date care atestă existenţa unor comunităţi umane în Masivul Împăratului datează din mileniul trei înaintea erei noastre.

În grota numită Tischof au fost găsite rămăşiţe ale unor vânători din epoca de piatră, iar primele documente care se referă la colonizarea zonei ajung în Evul Mediu târziu, respectiv în 1430. Este vorba despre un contract de vânzare a unei ferme numite "Hinterkaiser".

Exploatarea turistică a zonelor din Masivul Împăratului începe în cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Dar istoricii şi geografii presupun că cele mai înalte vârfuri fuseseră deja cucerite de localnici, fără ca "recordurile" de alpinism ale acestora să fie înregistrate.