Sperietoarea Romania

Europa nu va avea timp de Romania si Bulgaria la summit-ul de azi si de maine de la Copenhaga. Presedintele Iliescu si premierul Nastase vor lua vineri desertul si cafeaua la aceeasi masa cu ceilalti

Europa nu va avea timp de Romania si Bulgaria la summit-ul de azi si de maine de la Copenhaga. Presedintele Iliescu si premierul Nastase vor lua vineri desertul si cafeaua la aceeasi masa cu ceilalti lideri europeni, dar de altceva nu va mai fi timp. Atentia generala va fi indreptata exclusiv catre extinderea UE programata pentru 1 mai 2004, si care urmeaza sa se bata in cuie la Copenhaga. Celor 15 state membre UE de astazi, li se vor alatura alte 10 tari: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Cipru, Malta. In ultimele luni, "vechea Europa" a negociat la sange cu noii veniti conditiile de aderare, legate in special de banii pe care saracii Estului ii vor primi cadou din Vest, si de perioadele de tranzitie pentru acestia in dosarele complicate ale industriei si agriculturii. Populatia de 75 de milioane de locuitori ai celor 10 noi admisi va aduce Uniunea Europeana, cu 455 de milioane de oameni, pe locul trei in lume, in termeni demografici, dupa China si India. Va fi o piata uriasa, probabil peste cativa ani cea mai puternica din lume. Acum insa situatia nu e stralucita, fiindca produsul intern brut total al celor 10 nou chemati reprezinta, cu 404,1 miliarde de euro, doar 4,6 la suta din actualul PIB al Uniunii Europene. Europa le-a propus celor 10 un ajutor financiar nerambursabil de 40 miliarde de euro in perioada 2004-2006. Dar cei mai multi dintre candidati, si in special Polonia, s-au declarat nemultumiti de suma. De aici, tensiunea mare dintre Uniunea Europeana si candidati. Romania si Bulgaria, care au avut de ce se bucura la summit-ul NATO de la Praga, nu au motive speciale de bucurie la Copenhaga. Dintr-un anumit punct de vedere, pentru Bucuresti acest summit este cumva comparabil cu summit-ul NATO de la Madrid, din '97: vor urma ani de eforturi pana cand Romania ar putea fi admisa in Uniunea Europeana. Pana la Copenhaga, formal, in fata Europei, toti cei 12 candidati la aderare erau egali. Copenhaga ne va imparti in "cei 10" plus "Romania si Bulgaria". De altfel, pentru a nu avea probleme cu agenda, Europa ne-a oferit, inca inainte de Copenhaga, un pachet ce nu poate fi in nici un caz caracterizat ca lipsit de generozitate: cresterea sprijinului financiar nerambursabil de la 640 de milioane de euro in acest an, la peste 1 miliard in 2006, stabilirea datei-tinta de aderare in 2007, sprijin tehnic si logistic pentru reforma si incheierea negocierilor si, lucrul cel mai important, nu mai pune in discutie dreptul de libera circulatie al romanilor in spatiul Schengen. E drept ca si Uniunea se foloseste intr-un fel de Romania si Bulgaria la Copenhaga. Cele doua tari sunt pe post de sperietoare pentru cele 10 candidate ale primului val, inclusiv Polonia, care cer prea multe de la Europa. Amenintari deschise de genul "Daca nu acceptati pachetul propus, asteptati sa intrati cand o intra Romania si Bulgaria", sunt facute de la tehnicieni europeni si pana la comisarul Verheugen. In aceasta tensiune extraordinara, in care incepe summit-ul de la Copenhaga, nu prea e timp pentru a fi ascultata si Romania. Acest lucru nu trebuie sa dezarmeze Bucurestiul. Romania trebuie sa se prezinte la Copenhaga ca si cum toata lumea ar fi cu ochii pe noi. Dupa succesul invitarii in NATO, cea mai rapida cale prin care Romania poate convinge Uniunea Europeana si poate inceta sa mai fie o sperietoare pentru candidatii neascultatori ar fi progresul substantial al reformei economice. Chiar si asa insa, in urmatorii 4-5 ani Uniunea Europeana isi va concentra timpul si energia pentru asimilarea primilor 10 candidati. In special Polonia, cu cei 39 de milioane de locuitori ai sai si cu problemele uriase pe care le are - comparabile, poate, doar cu problemele Romaniei - va fi adevarata piatra de incercare a extinderii Uniunii Europene catre Rasarit. Dar chiar prezentandu-se bine in 2007, Romania si Bulgaria nu vor putea atinge singure masa critica pentru a provoca o noua extindere a Uniunii Europene. Poate ca aici ar trebui folosita experienta din cazul extinderii NATO. Motorul largirii Aliantei a fost America, cea care a inclus tara noastra pe lista. Poate ca si in cazul Uniunii Europene, Romania si Bulgaria, impreuna sau separat, ar trebui sa-si gaseasca un sponsor european, un motor puternic, care sa transforme data-tinta, 2007, in data reala de aderare. Americii i-am oferit soldatii. Romania are ceva important de oferit si Europei: frontiera sa de Est bariera impotriva pericolelor ce vin din spatiul ex-sovietic. Pana la urma, aceasta pozitie strategica ar putea fi si atuul care, bine speculat politic, si beneficiind de sprijinul unor state europene puternice, ar putea sa ne aduca in Europa.