Sotia lui Arafat dezvaluie avatarurile vietii langa cel "casatorit cu revolutia palestiniana"

"Souha Arafat, une enfant de Palestine" ("Suha Arafat, o fiica a Palestinei") este titlul unei carti autobiografice aparute in aceste zile in librariile franceze, in care sotia fostului lider

"Souha Arafat, une enfant de Palestine" ("Suha Arafat, o fiica a Palestinei") este titlul unei carti autobiografice aparute in aceste zile in librariile franceze, in care sotia fostului lider palestinian, azi in varsta de 41 de ani, isi povesteste anii petrecuti alaturi de sotul ei si perioada copilariei "sub ocupatia israeliana". Volumul este semnat de ea si de un ziarist francez, Gerard Sebag, specialist in Orientul Mijlociu. Acesta a si prefatat memoriile de fata, el spunand ca a cunoscut-o pe Suha si familia ei inca din perioada in care ea isi petrecea copilaria la Shekhem si se numea Suha Tawill. Suha povesteste ca, desi araba, familia era crestin-ortodoxa, fiind originara din Ramallah. Ea a fost una dintre cele trei fiice ale bancherului Tawill. Raymonda Tawill era mama lor, o ziarista palestinianca celebra, care se stia bine cu Yasser Arafat. Gerard Sebag, corespondent in regiune dupa razboiul de "sase zile" din iunie 1967, a cunoscut imediat si familia Tawill. Suha povesteste ca l-a intalnit pe Arafat chiar in casa ei, acesta fiind foarte apropiat de Raymonda. Ea si-a facut studiile la Universitatea Sorbonna din Paris, dupa care, la finele anilor '80, se ocupa de relatiile publice ale OEP, apoi devine consilier economic al presedintelui OEP, aflat in exil in Tunis. Cu timpul, Arafat s-a indragostit de planturoasa blonda, desi era cu 34 de ani mai batran. Potrivit confidentilor ei, Yasser a venit acasa la familia ei, pentru a o cere in casatorie, declarand ca o iubeste mult. Scena e demna de balconul Julietei. Raspunsul ei a fost pe cat de laconic, pe atat de elocvent: "Da, si eu cred ca te iubesc". Dupa care povesteste ca, pentru a deveni "doamna Arafat", tanara crestin-ortodoxa, desi s-a convertit la islam, a ramas atasata religiei sale.
Suha, respinsa de palestinieni si anturajul "Raisului"
Casatoria a avut loc in 1990 si a ramas secreta multa vreme. Intr-o buna zi, dupa ce mariajul devenise public, Suha acorda un interviu unui jurnal egiptean, in care repeta ca sotul nu i-a oferit niciodata o bijuterie si ca, insurat fiind, duce o viata de celibatar. "Cand ma plangeam ca sunt neglijata, el imi oferea amintiri si simboluri ale revolutiei palestiniene". Ea sustine ca mariajul lor n-a scartait deloc, iar Yasser era "cel mai fericit dintre soti". Dupa ce, in 1995, s-a nascut fiica lor, Zahwa, tatal ii canta adesea "Frere Jacques", unicul cantec francez pe care-l stia. De fapt, el era casatorit cu "revolutia palestiniana", spune Suha cu naduf. Totusi, obisnuiti sa imparta totul cu seful lor, palestinienii au admis greu printre ei pe cineva care n-a cunoscut nici razboiul din Liban, nici constrangerile vietii clandestinitatii, o femeie parvenita, o crestina provenita din lumea asezata. Baronii Fatahului, cu cateva exceptii, i-au fost ostili pe fata, observatie pe care Suha o impartaseste. Foarte prezenta langa sot in primii ani de casatorie, tanara n-a putut fi alaturi de el la Washington, la semnarea Acordurilor de la Oslo (septembrie 1993), intrucat Mahmudd Abbas, azi succesorul lui Arafat, a spus raspicat: "Ori ea, ori eu in delegatia palestiniana". Suha nu l-a iertat pentru gest. Dupa 2000, o data cu izbucnirea noii Intifade, Suha si Zahwa au ramas la Paris, nemaivazandu-l pe Yasser decat in noiembrie a.c., cand acesta a fost internat intr-un spital francez, unde a si decedat. Evident, episodul nu e tratat in carte, cum nu se spune nimic nici despre carnetul negru in care Arafat avea notate conturile secrete ale Autoritatii Palestiniene ori despre impresionanta renta de 22 milioane dolari pe care i-ar fi stabilit-o austerul lider acestei femei obisnuite cu viata pariziana tumultuoasa si fastuoasa.