Senatul SUA deplange existenta coruptiei si a Partidului Romania Mare

Senatul SUA a aprobat, ieri, in unanimitate - 96 de voturi din 96 de secretari prezenti -, rezolutia de ratificare a aderarii la NATO a Romaniei, Bulgariei, Slovaciei, Sloveniei, Lituaniei, Letoniei

Senatul SUA a aprobat, ieri, in unanimitate - 96 de voturi din 96 de secretari prezenti -, rezolutia de ratificare a aderarii la NATO a Romaniei, Bulgariei, Slovaciei, Sloveniei, Lituaniei, Letoniei si Estoniei. Votul din Senatul american este considerat esential pentru procesul extinderii. Prezent la fata locului, ministrul de Externe al Romaniei, Mircea Geoana, a declarat pentru Adevarul: "Este un moment unic de reintoarcere a Romaniei in familia valorilor si democratiei occidentale. Este importanta si unanimitatea din Senatul american si faptul ca republicanii si democratii s-au situat pe aceleasi pozitii". Anterior, senatorii au analizat un amplu raport al Comitetului pentru relatii externe al Senatului, ale carui concluzii pledau calduros in favoarea admiterii acestor sapte state, argumentand ca acest proces va consolida Alianta si ii va conferi mai multa stabilitate, fiecare dintre cele sapte fiind "o democratie stabila, cu o economie de piata in dezvoltare". Partea a II-a a raportului contine o analiza detaliata a situatiei din fiecare tara; problemele constatate sunt, in general, comune tuturor viitorilor membri. Potrivit corespondentului la Washington al Radio Romania Actualitati, in cazul tarii noastre, documentul remarca cu ingrijorare "existenta unei organizatii xenofobe, Partidul Romania Mare, care se bucura de sufragiul unei sesimi din electorat". Un alt motiv de preocupare serioasa a senatorilor este coruptia. Raportul consemneaza campania anticoruptie initiata de guvernul roman si exprima speranta ca legislatia adoptata "va fi aplicata in mod agresiv". Se asteapta, de asemenea, din partea autoritatilor de la Bucuresti sa continue privatizarea intreprinderilor mari, in special in sectoarele financiar si energetic. Potrivit sursei citate, raportul remarca progresele facute de Romania in termenii interoperabilitatii, in controlul civil al armatei si al serviciilor secrete. (B.C.) Desi ridica, inca, semne de intrebare legate de prezenta unor fosti ofiteri de securitate in pozitii inalte in serviciile secrete, evaluarea comisiei senatoriale conchide ca Romania a aplicat legislatia privind controlul civil asupra armatei si serviciilor secrete. In timpul acestei runde de extindere, spre deosebire de cea precedenta, tema costurilor a devenit lipsita de semnificatie. De data aceasta, senatorii si-au concentrat atentia mai degraba asupra capacitatilor militare, decat asupra finantarii celor sapte noi membri. S-a subliniat ca cele sapte state au inceput sa dezvolte asa-numitele capacitati specializate, pe care NATO se poate baza in indeplinirea noilor misiuni. S-a insistat asupra valorii pe care o au tarile cu capacitate strategica de deplasare aeriana (printre care se afla si Romania). S-a estimat ca integrarea celor sapte noi membre ii va costa pe cei 19 aliati 2,7 miliarde dolari in perioada 2004-2013, contributia Statelor Unite fiind de 650 milioane dolari. Aderarea celor 7 state la NATO, inclusiv a Romaniei, a mai fost pana acum ratificata de Norvegia si Canada.