Oleoducul Baku-Tbilisi-Djeihan: consecinte cu bataie lunga

Darea recenta in functiune a uneia dintre cele mai mari conducte din lume este de natura sa produca o serie de mutatii cu efecte pe termen lung in zona Marii Caspice si a Marii Negre. Noua magistrala

Darea recenta in functiune a uneia dintre cele mai mari conducte din lume este de natura sa produca o serie de mutatii cu efecte pe termen lung in zona Marii Caspice si a Marii Negre. Noua magistrala scoate, deocamdata, Rusia din pozitia de monopol detinuta pana in prezent in asigurarea transportului titeiului din zona Marii Caspice pe teritoriul caucazian rusesc. Georgia si Azerbaidjan, beneficiare ale oleoducului, obtin o independenta economica in raport cu Rusia. In perspectiva, acestora li se poate alatura Kazahstanul, cel mai mare depozitar de zacaminte de petrol din zona. Fara participarea acestuia nu este posibila pana in 2009 umplerea la intreaga capacitate a oleoducului. Deocamdata, presedintele Nazarbaev nu s-a decis sa semneze acordul cu Azerbaidjanul pentru transportul titeiului kazah prin noua artera. Rusia, lipsita de capacitatea de a realiza noi proiecte pe propriul teritoriu si de a participa la punerea in practica a acestora in strainatate nu si-a manifestat nici preocuparea, dar nici un interes special fata de o posibila aderare la oleoducul care ii ocoleste teritoriul. Steven Mann, consilier la Departamentul de Stat american pentru problemele Euroasiei, a precizat ca SUA nu se vor opune in cazul in care partenerii la acest proiect vor conveni participarea si a unor operatori rusi. Noul proiect are consecinte si in plan militar. Asa se explica insistenta cu care, in ultimul timp, Georgia a cerut Rusiei sa urgenteze retragerea celor doua baze militare amplasate in apropierea tronsonului oleoducului dispus pe teritoriul sau. La aceasta se adauga si temerea exprimata oficial de Baku in legatura cu intentia Rusiei de a-si retrage cele doua baze militare din Georgia pe teritoriul Armeniei, tara cu care Azerbaidajanul se afla de mai multi ani in relatii tensionate din cauza conflictului din Nagornai Karabah. La randul lor, SUA, unul dintre principalii sponsori ai proiectului, sunt interesate in protejarea investitiilor proprii. Asa se explica planurile Administratiei americane de a aloca, in urmatorii ani, asa cum precizeaza unele surse, cca 100 milioane de dolari pentru realizarea proiectului "Caspian Guard", constituita din forte speciale cu misiunea de a asigura paza oleoducului. Vizita in zona, in primavara acestui an, a secretarului de stat al apararii, Donald Rumsfeld, explica interesul special al Administratiei americane pentru o prezenta militara in zona. O asemenea prezenta si in zona Caucazului, dupa Asia Centrala, ar insemna o noua presiune asupra intereselor Rusiei intr-o zona de importanta strategica pentru aceasta.