O nouă formă de înșelăciune prin intermediul Facebook. Cum vă puteți feri de escroci

0
Publicat:

Metoda circulă pe Facebook de câteva luni, iar în spatele ei se află o adevărată „regie”: identitatea și pozele sunt furate de la un director real de bancă reală, este folosit un site clonat și un PR agresiv.

În spatele escrocheriei se află de regulă oameni foarte pricepuți la IT FOTO arhivă
În spatele escrocheriei se află de regulă oameni foarte pricepuți la IT FOTO arhivă

Ingeniozitatea escrocilor de pe internet nu are limite. Deja clasicul mesaj prin e-mail prin care vi se promite o avere dacă revendicați o moștenire care nu vi se cuvine (dar „este abandonată, altfel o ia banca”) este istorie, o mai folosesc doar escrocii începători.

Profesioniștii în ale „țepelor” au trecut la un cu totul alt nivel, vin către „clienți” cu o veritabilă regie, în care identitățile și situațiile reale sunt abil amestecate cu minciunile, astfel încât țintele să fie ispitite ușor să cadă în capcană.

Director de bancă „furat” cu totul

Numele lui este David McKay și este un personaj respectat în lumea bancară. Este CEO la Royal Bank of Canada (RBC), iar fotografiile și datele despre el sunt accesibile peste tot pe internet, incluisv pe Wikipedia. Ca urmare escrocilor nu le-a fost deloc greu să-i facă o pagină de Facebook credibilă. Ba chiar mai multe

Pagina de Facebook fabricată de escroci FOTO captură Facebook
Pagina de Facebook fabricată de escroci FOTO captură Facebook

Toate conțin fotografii de tip „corporate” furate de la adevăratul David McKay, ira datele lui personale sunt folosite fără probleme. Însă asta nu e tot. Teoria conspirație, secretismul, are priză la public. Așa că a fost creată o pagină pentru o persoană fictivă - Mohammed Jiabur Rahman Laskar – adăugându-se în paranteză că este David McKay. Un altergo, așadar.

De pe acest cont au fost trimise în ultimele luni mii de mesaje private prin care se promite o sumă fabuloasă destinatarului. Metoda este simplă: contul este împrietenit cu „țintele”, care descoperă o pagină activă, „lucrată”, destul de credibilă, apoi vine mesajul privat:

Pagina folosește datele și fotografiile unei persoane reale FOTO captură Facebook
Pagina folosește datele și fotografiile unei persoane reale FOTO captură Facebook

„Salut, Cutărescule (N.R.: Este folosit numele „țintei”)! Sunt David McKay, din Toronto, Canada. Sunt președintele și CEO-ul Băncii Regale a Canadei. În primul rând, vreau să știi că apreciez generozitatea ta de a accepta cererea mea aici pe Facebook și vreau să te asigur că nu vei regreta acțiunea ta. Cred că este dorința lui Dumnezeu să vă întâlnesc în acest timp foarte scurt, deoarece am o discuție de afaceri importantă și urgentă pe care doresc să o împărtășesc cu voi, care cred că vă va interesa și vă va aduce beneficii, deoarece este în legătură cu dvs. prenume și naționalitate și vei beneficia de el.

Vă scriu în legătură cu un bărbat/cetăţean din ţara dumneavoastră, domnul Alex Costel, a fost proprietarul unei companii miniere de aur aici în Canada şi, de asemenea, unul dintre cei mai mari acţionari ai băncii noastre, ROYAL BANK OF CANADA. Pe 2 februarie 2015, domnul (N.R.: un nume asemănător cu al „țintei”) a deschis un cont privat de depozit fix la banca noastră ROYAL BANK OF CANADA și a depus în cont suma de 78.000.000,00 USD (Șaptezeci și opt de milioane de dolari SUA) în scopul deschiderii unei mașini. companie de producție acolo, în țara dvs.

Dar, ca mare om de afaceri și călător constant/obișnuit, a fost foarte regretabil că domnul a fost printre victimele morți ale bolii Coronavirus (COVID-19), a murit în decembrie 2019. Așa că principalul motiv pentru care vă spun este asta. Defunctul domnul nu a mentionat nici un rude apropiat/mostenitor cand a deschis contul privat de depozit fix si a depus banii. Era văduv, căsătorit cu regretata doamnă, ei nu aveau copii și nu a menționat nicio rudă. Echipa mea de conducere a consiliului băncii nu are încă nicio informație despre asta, nu știu despre cont și moartea lui, singurul motiv pentru care știam despre acest lucru este că sunt președintele și CEO-ul băncii și orice tranzacție de acest fel. trebuie să fie confirmat de mine pentru a fi completat și, de asemenea, conștientizarea managerului băncii.

Săptămâna trecută, conducerea băncii mele a avut o întâlnire pentru un exercițiu de verificare bancară pentru a nota conturile de depozit latente și private. Știam că se va întâmpla acest lucru și de aceea am căutat o modalitate de a gestiona situația înainte ca echipa mea de conducere a consiliului bancar să afle despre asta, pentru că dacă află că vor cere ca banii să fie împărțiți între ei, ceea ce pot. Nu respinge și nu vreau să se întâmple așa ceva. De aceea, când am văzut detaliile tale, m-am bucurat.

Acum căutăm cooperarea dumneavoastră pentru a vă prezenta în calitate de rudă apropiată/Moștenitor al contului, deoarece aveți același nume de familie și aceeași naționalitate ca și domnul (Cutărescu), iar sediul meu bancar vă va elibera contul prin Autoritatea mea și a managerul băncii. Nu există niciun risc implicat; tranzacția va fi executată conform unui aranjament legitim care vă va proteja de orice încălcare a legii. Este mai bine să pretindem banii decât să le permitem directorilor băncii să-i împartă între ei. Nu sunt o persoană lacomă, așa că sugerez să împărțim fondurile, 30/30%40% care este 30% pentru tine, 30% pentru managerul băncii și 40% pentru mine, sper că împărțirea este ok și propria mea parte din bani mă va ajuta să încep noul meu proiect. Spuneți-mi părerea dvs. și vă rog să tratați aceste informații ca fiind confidențiale.

Adresa mea de email: davidmcka.rbc@gmail.com

Salutări, David McKay”

Persoane cunoscute din România au fost contactate 

Mesaje de acest fel au primit mii de români, printre care și persoane foarte cunoscute, precum judecătorul Cristi Dănileț sau polițistul-influencer Marian Godină, după cum chiar ei au semnalat pe rețele de socializare.

Dacă ai curiozitatea să-i răspunzi, începe presiunea tipică a escrocului de meserie, la modul: „sunt o persoană onestă, vreau doar binele reciproc” samd. O persoană cu mai puțină experiență va ceda, căci lăcomia este cel mai puternic motor al riscului. Nu am continuat experimentul, însă urma să se vorbească despre niște cheltuieli minore pe care trebuie să le suporte clientul. Câteva sute de dolari, nu mult. Bani pe care -ce să vezi? - ditamai CEO de bancă, cu leafă de două milioane de euro pe an, nu-i are. Trebuie să-i dai tu, „clientul”, într-un cont. Nici nu trebuie să fii foarte lacom pentru a ți se părea că merită să dai 500 de dolari pentru peste 25 de milioane de dolari, nu?

Banca menționată de escroci există, dar n-are nicio legătură cu infractorii

Cunoscuta bancă implicată în această poveste există. Și a fost informată că i se folosește numele pentru astfel de escrocherii. De altfel, pe portalul propriu avertizează că nelegiuiții se folosesc și de unele „clone” ale portalului, și mesaje dedicate.

Însă dacă ești român și n-ai auzit în viața ta de Royal Bank of Canada, nu prea intri pe site să te dumirești. Dacă mai ești și mânat de lăcomie, ajungi următoarea victimă.

Ce-i sfătuiește DIICOT pe cei contactați cu astfel de „oferte”

Sfaturile celor de la Crima Organizată (DIICOT) este ca orice ofertă de acest fel să fie tratată cu scepticism maxim, dat fiind că procedurile bancare legate de moștenirea banilor din contul unei persoane decedate nu se livrează „moștenitorilor” prin negociere cu un funcționar al băncii, ca la piață, ci sunt necesare documente solide, certificate de instituții de stat și de notari.

Mai mult, cei care se confruntă cu astfel de „oferte” sunt rugați să semnaleze cazul. „Sesizările privind săvârșirea de infracțiuni de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute”, precizează DIICOT.

Plângerea poate fi transmisă prin poştă, la adresa: București, str. Sfânta Vineri, Nr. 33, Sector 3; prin e-mail, la contact@diicot.ro; la Registratura Generală (București, str. Sfânta Vineri, Nr. 33, Sector 3).

Plângerea în formă electronică îndeplineşte condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale;

În cadrul audienței acordate, conform programului săptămânal de audienţe, luni, miercuri si vineri intre orele 10:00 – 12:00.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite