O firma de pateuri a produs o cladire-conserva

In ultimii ani s-au construit tot mai multe cladiri care amesteca diverse formule si stiluri arhitecturale. Cu exceptia catorva, unde rezultatele sunt extraordinare (vezi cazul Bisericii Manastirii

In ultimii ani s-au construit tot mai multe cladiri care amesteca diverse formule si stiluri arhitecturale. Cu exceptia catorva, unde rezultatele sunt extraordinare (vezi cazul Bisericii Manastirii Frumoasa din Iasi), restul arata jalnic, iar din punct de vedere arhitectural sunt un dezastru. Majoritatea kitsch-urilor sunt ridicate chiar in inima Capitalei, sub obladuirea primarilor de sector. O asemenea cladire, uriasa, cu o arhitectura bizara ("persana", o numesc "constructorii"), cu un acoperis cupola socant, ce s-a vrut pesemne grandios, face nota discordanta cu restul casutelor cochete, situate in strada Aron Cotrus nr. 31 din "Cartierul Francez". Aratarea, despre care am aflat ca este viitorul hotel Persepolis (care care va fi inaugurat luna aceasta), apartine grupului de firme S.C. Rafaello - Antrefrig S.R.L. Din acesta face parte si Antrefrig S.A - cunoscutul producator de pateuri, al carui patron este Manoucer Saadachi, un cetatean iranian putred de bogat. El ocupa cateva mii de metri patrati, inconjurat de masini luxoase, statuete de prost gust si fantanute arteziene, iar pe pereti atarna pestisori colorati si caluti aurii, precum si alte simboluri "persane". Primarul sectorului 1, Vasile Gherasim, a eliberat, la data de 22.01.2002, autorizatia cu numarul 31/343/16785 pentru acest "imobil de locuinte", cum e denumit in acte. Arhitectul Alexandru Beldiman confirma ca acest proiect "megalomanic" nu are nimic de-a face cu arhitectura romaneasca din zona, cu locul, cu Bucurestiul in general. "Nu cunosc nici o locuinta care sa fie acoperita astfel, cu o cupola. De obicei, intre o cupola si restul constructiei exista o legatura directa. In acest caz, arata ca o basca trasa pe zidurile casei, cu cozoroc, ca sa o protejeze de ploaie. Intreaga compozitie nu are nici un Dumnezeu. Iar lanternoul de sus (n.n. - cupoleta mai mica, cu care se sfarseste cea mare) e de-a dreptul caraghios". Ca sa realizezi un proiect cu elemente postmoderniste, se presupune ca porti un dialog in timp cu arhitectura clasica. Asta a vrut de fapt sa se faca aici, cu acele pontoane triunghiulare, cu balustrii si asa mai departe". Dincolo de nepotrivirea in peisaj, fatada este si ea un haos complet: frontoanele, unghiurile lor, la fel si ferestrele si scara. "Scara, in sine, nu e gresita, insa relatia ei cu spatiul public, da, fiindca treptele ajung la limita carosabilului"(!). In ce priveste combinatia de materiale, cladirea are marmura, tencuiala, metal pus aproape industrial, cupola din arama si tabla, din care e facut si burlanul de deasupra. "O lipsa totala de gust si o crasa necunoastere a unor date elementare de arhitectura. Asa ceva nu avea niciodata voie sa primeasca autorizatie de constructie", a conchis domnul Beldiman. Pana si primarul sectorului 1 al Capitalei, Vasile Gherasim, recunoaste ca imobilul cu pricina este de prost gust. "Pot sa spun ca suntem vinovati. Cladirea arata foarte urat din punct de vedere urbanistic. Noi tinem sa nu apara astfel de cladiri, dar ne mai scapa. Singura abatere fata de proiectul pe care l-am autorizat este ca au facut cupola mai bombata, dar, totusi, nu depaseste inaltimea initiala", ne-a declarat Vasile Gherasim.