New York Times: "Razboiul Stelelor s-a transformat intr-o farsa"

* Proiectul care s-a dovedit, deocamdata, nerealist a costat contribuabilii americani 130 miliarde dolari * Un grup de generali si amirali in retragere au cerut presedintelui Bush sa renunte la proiect, in favoarea unor mijloace suplimentare de aparare antitero

Primul experiment din ultimii doi ani al sistemului antiracheta american s-a incheiat printr-un esec. Un proiectil racheta de interceptie nu a putut sa-si ia zborul de la baza de lansare de pe un atol din arhipelagul Marshall, din Pacific, ca urmare a unei "anomalii", ale carei cauze sunt, deocamdata, necunoscute. Cu cateva minute inainte, de pe insula Kodiak, din Alaska, fusese lansata o racheta-tinta cu o falsa incarcatura exploziva, pe care racheta interceptoare trebuia sa o distruga din zbor, ceea ce, fireste, nu s-a intamplat. Ultima data cand a avut loc un experiment similar a fost in 12 decembrie 2002 si atunci inregistrandu-se un esec: proiectilul de interceptie nu s-a putut desprinde de racheta purtatoare, nu a putut atinge tinta si a ars in atmosfera. Scutul antiracheta sau Sistemul National de Aparare impotriva Rachetelor (National Missile Defense - prescurtat NMD) este o versiune modificata a faimosului program Razboiul Stelelor, conceput cu doua decenii in urma, in timpul administratiei Reagan, in plin razboi rece, ca o pavaza impotriva rachetelor nucleare sovietice. Uniunea Sovietica, la randul ei, s-a vazut nevoita sa adopte un program similar, dar economia sa nu a putut suporta costul enorm legat de un asemenea proiect, multi analisti considerand ca sistemul comunist a facut, pur si simplu, implozie tocmai din aceasta cauza. In perioada administratiei Clinton, s-a pus surdina "Razboiului stelelor", dar, o data cu venirea la putere a presedintelui Bush, proiectul a fost reactivat. Spre deosebire insa de "Razboiul Stelelor", care preconiza lansarea de rachete interceptoare de pe platforme amplasate in spatiul cosmic, acum rachetele de interceptie urmau a fi lansate de pe platforme terestre, amplasate in diverse parti ale lumii. Pentru a nu irita Rusia, s-a spus ca scutul antiracheta este indreptat impotriva asa-ziselor state infractoare ("rogue states"), cum ar fi Coreea de Nord, care aspira la statutul de puteri nucleare, dar e limpede ca sistemul era si este conceput si ca un mijloc de neutralizare a rachetelor rusesti. Initial, asa cum declarase presedintele Bush in 2002, intr-o prima forma sistemul trebuia sa devina functional pana la sfarsitul anului in curs, dar esecurile suferite au dus, inevitabil, la o amanare pe termen nedefinit. Comentand, intr-un editorial, nereusita noului experiment, New York Times nu face economie de critici. "Daca nu ar fi vorba de o imensa risipa de bani pe spinarea contribuabililor, atunci ultimul esec al eforturilor incapatanate menite sa duca la desfasurarea unui sistem de aparare antiracheta, a carui eficacitate ramane nedemonstrata, ar putea fi intitulat "Razboiul Stelelor: o Farsa"", scrie ziarul. Editorialul reaminteste ca, pana acum, scutul antiracheta a inghitit 130 miliarde de dolari (numai costul ultimului experiment esuat se ridica la 85 milioane dolari), alte 35 de miliarde fiind prevazute pentru urmatorii cinci ani, dar, in ciuda acestui enorm efort financiar, sistemul ramane, in continuare, o himera. Ziarul aminteste ca un grup de 49 de generali si amirali in retragere s-au adresat presedintelui Bush, cerandu-i sa abandoneze, deocam-data, proiectul in favoarea sporirii sumelor alocate pentru mijloacele de aparare antitero in locuri expuse, cum ar fi porturile, zonele de frontiera sau depozitele de arme nucleare. "New York Times" incheie, reproducand aprecierile unui analist al Pentagonului, potrivit caruia "Razboiul Stelelor" este un caz de studiu dovedind cum se poate azvarli cineva cu capul inainte intr-un proiect condamnat la esec.