Maria Callas

Denumită "La Divina" sau "Regina della lirica", Maria Callas este considerată de unii drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din a  doua jumătate a secolului al XX-lea.

Maria Callas (Ceciliei Sophia Anna Maria Kalogeropoulos) s-a născut în 2 decembrie 1923, la New York, într-o familie de imigranţi greci.

La vârsta de numai cinci ani a fost lovită de o maşină şi a stat 22 de zile în comă, dar nu a rămas cu sechele în urma accidentului.

În 1929, tatăl său şi-a schimbat numele în Georges Callas.

Mama sa, Evangelia, l-a părăsit pe tatăl său în 1937 şi s-a întors în Grecia împreună cu Maria.

În 1938, Maria este admisă în Conservatorul din Atena şi studiază pianul cu Maria Trivella. În acelaşi timp ia şi lecţii de canto, iar în 1939 interpretează, în cadrul unui spectacol pentru studenţi, rolul lui Santuzza din "Cavalleria Rusticana" de Pietro Mascagni, obţinând Primul Premiu al Conservatorului.

În perioada 1942 – 1945 interpretează diferite roluri pe scena Teatrului Regal de Operă din Atena în operele "Il Mercante di Venezia" de Mario Castelnuovo-Tedesco, "Fidelio" de Ludwig van Beethoven, "Der Bettelstudent" de Carl Millöcker şi "Tosca" de Giacomo Puccini.

Plină de speranţe, Maria se întoarce la New York în 1945, unde va întâmpina greutăţi.

Abia peste doi ani, în 6 august 1947, îşi face adevăratul debut, la "Arena" din Verona (în faţa a 20.000 de spectatori), în rolul Giocondei, din opera cu acelaşi nume de Ponchielli.

Avea 24 de ani, era singură, mioapă, purta rame groase şi cântărea 80 de kilograme.

În acelaşi an, la Verona, l-a cunoscut pe industriaşul italian, Gian Battista Meneghini, care era cu 37 de ani mai în vârstă decât ea. Cei doi s-au căsătorit la 21 aprilie 1949, în biserica Filippinilor din Verona. Meneghini a renunţat la afacerile sale şi a devenit agentul şi managerul ei.

În paralel, Maria străluceşte în "Traviata", "Aida", "Vecerniilesiciliene", "Norma", "Rapirea din Serai", "Lucia di Lammer-moor".

În decembrie 1951 a păşit pe scena de la Scala din Milano cu opera "I Vespri Sicilliani" de Verdi, care a reprezentat un adevărat triumf pentru cariera artistei.

În paralel cu reprezentaţiile de succes şi recunoaşterea ei internaţională, viaţa personală a Mariei este destul de tumultoasă, ea având relaţii sentimentale cu regizorul Luchino Visconti, directorul de scenă Franco Zeffirelli sau tenorul Giuseppe di Stefano.

În 1957 îl cunoaşte pe armatorul grec Aristotel Onassis, care îi va deveni amant. Îndrăgostită nebuneşte de Onassis, Maria îşi părăseşte soţul în 1959, la insistenţele acestuia.

Din cauza geloziei armatorului, ea părăseşte scena. La insistenţele lui Zefirelli, reapare pe scenă în 1964 cu "Tosca" la "Covent Garden" (Londra) şi apoi cu "Norma" la Paris, dar vocea sa se resimte după anii de inactivitate.

Se retrage din nou în 1965, însă mai târziu Onassis o părăseşte pentru a se căsători cu Jaqueline Kennedy, văduva preşedintelui american John F. Kennedy.

După o lungă perioadă de retragere, Maria susţine o serie de recitaluri în Europa, SUA şi Asia, în anii 1973 şi 1974.

La 16 septembrie 1977, celebra soprană Maria Callas, în vârstă de 55 de ani, moare la Paris în circumstanţe suspecte.