Malta, o poartă luxuriantă către istorie

Pe "insula de miere" din mijlocul Mediteranei, templele, cetăţile, catedralele sau bisericile din vechime întâmpină turiştii într-o atmosferă medievală, cu accente tropicale În

Pe "insula de miere" din mijlocul Mediteranei, templele, cetăţile, catedralele sau bisericile din vechime întâmpină turiştii într-o atmosferă medievală, cu accente tropicale

În aplauzele pasagerilor, avionul aparţinând Air Malta aterizează lin pe aeroportul internaţional din Valletta. Imediat după instalarea în autocarul către hotel, turistul va urmări peisajele cu situri istorice şi plante tropicale nemaiîntâlnite care încep să se deruleze ca într-un documentar tv. Aşa începe "experienţa malteză" - o adevărată provocare pentru orice fel de vizitator.

Numele Malta vine, se pare, de la "mielita", care înseamnă miere. Stâncile şi rocile Maltei, pe care le întâlneşti la tot pasul, au o culoare galben-aurie, parcă ar fi unse cu miere zaharisită. Din acest material sunt construite aproape toate clădirile - vile, hoteluri, sedii de firmă sau administrative - şi tot din această rocă, numită globicerină, sunt ridicaţi parapeţii de pe marginile şoselelor. Culoarea aceasta, combinată cu o arhitectură surprinzătoare, conferă construcţiilor - mai ales caselor particulare - o alură luxoasă care exprimă belşugul celor ce locuiesc acolo. De altfel, maltezii (în total, 600.000 de localnici) nu par să aibă grija zilei de mâine, sunt mai degrabă împăcaţi cu destinul lor şi foarte politicoşi cu turiştii. Conversează liber şi deschis, afişând chiar o mândrie personală atunci când vorbesc despre Malta, tradiţiile şi valorile ei.

Orăşelele insulei sunt astfel construite încât umbra şi răcoarea sunt omniprezente aproape tot timpul, chiar şi în aceste zile toride ale lui Cuptor. Clădirile sunt lipite una de cealaltă, au cel puţin două nivele, iar străzile sunt înguste, de regulă şerpuite şi înclinate - comparabile cu zonele istorice din oraşele Transilvaniei noastre.

Vizita trebuie să dureze cel puţin o săptămână

În Malta sunt de văzut câteva zeci de obiective, aşa că turistul are nevoie de minimum o săptămână pentru a le vizita măcar pe cele mai reprezentative. De aceea, probabil, agenţiile de turism nu prea organizează sejururi mai scurte de şapte zile. În orice caz, din programul de vizitare nu trebuie să lipsească Grotele Albastre, Fereastra Albastră, temple din antichitate şi cetăţi medievale, Palatul Marilor Maeştri (este vorba, desigur, despre vestiţii Cavaleri de la Malta), un tur al insulei Gozo sau participarea la serbările locale numite Festa. Ca să nu mai vorbim de apusurile şi răsăriturile de Soare (şi de Lună, în nopţile senine) pe Mediterana… La toate acestea ar trebui să se adauge, fireşte, pe cât posibil mai multe biserici şi catedrale din totalul de 365 de lăcaşuri de cult existente în Malta.

Tocmai pentru ca turiştii să cuprindă cât mai multe obiective în deplasările de o zi, agenţiile organizează croaziere pe Mediterana, în jurul insulei. Majoritatea construcţiilor cu rezonanţă istorică sunt "expuse" pe versanţii de coastă ai Maltei, astfel că ghizii nu mai contenesc în a prezenta diversele informaţii legate de acestea. Un fel de curs intensiv de istorie, desfăşurat într-o ambianţă luxuriantă, în care turistul e mereu tentat să se oprească pentru fotografii. Apropo: e recomandabil să vă asiguraţi cât mai mult spaţiu pentru ilustraţii, pe film sau cardul camerei foto. Aveţi de imortalizat imagini unice, practic imposibil de găsit în alte destinaţii.

"Pentru a fi mulţumit de sejurul în Malta, turistul trebuie să aibă o anumită predispoziţie pentru cultură. Aici, agrementul se combină cu informaţiile istorice şi, de aceea, considerăm că vizitatorii noştri au un bagaj spiritual destul de bogat", ne-a declarat Mark Neville Farrugia, directorul general al companiei Malta Travel - unul dintre principalii furnizori de servicii turistice pe relaţia România - Malta. El a remarcat că numărul românilor veniţi în "insula de miere" e în continuă creştere, cursele aeriene (deocamdată, două pe săptămână) Bucureşti - Valletta fiind arhipline.

CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI

Circulaţia rutieră este de tip britanic, cu autovehiculele pe stânga direcţiei de deplasare, astfel că la traversare sporiţi atenţia: prima privire pentru a te asigura trebuie orientată spre dreapta, nu spre stânga!

Când aţi sosit în Malta, daţi-vă ceasurile cu o oră înapoi faţă de ora Bucureştiului; spre exemplu, avionul a aterizat la ora (Bucureştiului) 7,00 - în capitala Valletta este ora 6,00

Lira Malteză (LM) este echivalentul a 2,4 euro, aproape fără nicio fluctuaţie de curs (Malta va trece la euro în 2008). Preţurile sunt asemănătoare cu ale noastre la majoritatea produselor, dar alcoolul şi tutunul sunt semnificativ mai scumpe. Spre exemplu, la tejghea sau la automatele comerciale, pachetul de ţigări este
de 1,60 LM indiferent de marcă

Malta nu are nicio sursă naturală de apă. La robinet, apa este potabilă, dar nu tocmai plăcută pentru băut. Apa plată sau minerală este, în magazine, destul de ieftină, mai ales dacă o cumpăraţi în cantităţi mari

Mediterana este o mare extrem de sărată, nu deschideţi ochii sub apă dacă nu aveţi ochelari de imersiune! După baie şi evaporarea apei de pe corp, pe piele rămâne un strat gros de sare

NU RATAŢI !

- Grotele Albastre şi Fereastra Albastră. Apa mării e de un albastru-cerneală, dar atât de limpede încât peştii, coralii şi pietrele se văd clar şi la mari adâncimi. Între stâncile şlefuite şi săpate de talazurile mării atât de adânc, încât s-au format grote, admirăm fenomenul "mâinii albastre". Fereastra Albastră e un fel de arcadă săpată de apa mării în stâncă, pe sub care - din motive încă neştiute - localnicii refuză să treacă cu barca

- Insula Gozo. Una dintre zilele sejurului în Malta va fi cu siguranţă rezervată vizitării insulei-soră Gozo. Aici e patria nimfei Calypso, care l-a ţinut captiv pe Ulise timp de şapte ani. După o călătorie de 30 de minute cu ferry-boatul, puteţi admira singurul izvor natural de apă, "Biserica Miracolelor" Ta' Pinu şi un muzeu al Inchiziţiei

- Festa. Aşa se numesc sărbătorile prin care locuitorii oraşelor îşi venerează patronii spirituali. Durează aproximativ o săptămână, iar în ultima seară maeştrii artificiilor desfăşoară spectaculoase jerbe de lumină şi culoare. Maltezii sunt campionii mondiali ai artificiilor, inclusiv pentru că au dezvoltat sisteme prin care organizează jocuri de lumini explozive ce se dezlănţuie la sol. După carnavalul şi recitalurile fanfarelor de pe străzile oraşului aflat în Festa, urmează jocurile artificiilor. Rachetele luminoase sunt prinse pe suporţi care se mişcă simetric unul faţă de celălalt, rezultând un dans al plasmelor unic în lume. Sărbătorile Festa au loc în perioada martie-septembrie, în fiecare an

- Templele megalitice - construcţii datând de peste 5.000 de ani (mai vechi decât piramidele egiptene)

- "Popeye Village". Satul unde a fost turnat filmul "Popeye Marinarul", semnându-se actul de naştere al celebrului personaj. De altfel, în Malta s-au turnat multe filme celebre (între care "Contele de Monte Cristo", "Titanic", "Gladiatorul" etc.), datorită tocmai decorurilor şi atmosferei de epocă de aici

- Laguna Albastră. Insula unde s-a realizat filmul cu acelaşi nume ("Întoarcere la Laguna Albastră") are plaja de o transparenţă suprarealistă…

- Grădinile Barakka. De aici se poate admira panorama capitalei Valletta, după care se pleacă la un program de shopping pe străduţele oraşului, unde magazinele cu suveniruri, hanurile, restaurantele şi cafenelele sunt aliniate perete în perete

- Catedrala St. John. Aici se păstrează vestitele picturi ale lui Caravaggio, iar pavajul e format din criptele mormintelor Cavalerilor Ioaniţi. La intrare, turiştii - care urmează să calce inevitabil pe aceste morminte - sunt întâmpinaţi cu următorul mesaj: "Acum călcaţi voi pe mormintele noastre, dar va veni vremea când şi pe ale voastre vor călca alţii"

- Palatul Marilor Maeştri. Actualul sediu al Parlamentului Maltei găzduieşte tablourile impunătoare ale conducătorilor Ordinului Cavalerilor Ioaniţi şi un salon rezervat armelor specifice acelor vremuri (secolele XVI-XVIII)

- Domul din Mosta. Al treilea ca mărime din Europa, între edificiile de acest fel nesusţinute de coloane