Judecatorii din cauza carora romanii platesc peste 2 milioane de euro

Actualul secretar de stat Costache Alexe Ivanov - campion al sentintelor CSJ invalidate la Strasbourg

2.317.978 de euro, adica aproape 80 de miliarde de lei. Aceasta este suma pe care Statul Roman o are de platit, cel putin pana acum, in urma proceselor pierdute la Curtea Europeana a Drepturilor Omului numai in ce priveste restituirea proprietatilor. Peste 2,3 milioane de euro urmeaza sa le platim noi toti pentru ca o data, prin toamna lui '94, la Satu Mare, presedintele Iliescu a criticat Justitia ca retrocedeaza cu prea mare usurinta fostilor proprietari imobilele confiscate de comunisti. Dupa acea declaratie istorica, intreaga masinarie a Justitiei s-a opintit ca sa implineasca voia prezidentiala. Primul pas l-a facut Curtea Suprema de Justitie, pe 1 februarie 1995. Atunci, sectiile reunite ale instantei supreme au decis cu 25 de voturi contra 20 sa schimbe cu 180 de grade practica judiciara de pana la data respectiva, in sensul de a interzice instantelor ordinare - judecatorii, tribunale si curti de apel - sa mai cenzureze in vreun fel decretele de nationalizare comuniste. Cateva sentinte definitive si irevocabile de restituire fusesera insa deja pronuntate, drept pentru care pasul al doilea a fost imediat facut de catre procurorul general de atunci, Vasile Manea Dragulin. A urmat un val de recursuri in anulare inaintate de acesta Curtii Supreme de Justitie, in care cerea casarea sentintelor definitive si restituirea imobilelor catre stat. Demersul lui Vasile Manea Dragulin ar fi putut ramane fara urmari daca judecatorii instantei supreme nu ar fi fost cei care au facut al treilea pas, cel decisiv: cu aceeasi frenezie cu care procurorul general inainta recursurile, judecatorii CSJ anulau, prin sentinte motivate pe o fila si jumatate, retrocedari definitive care aveau in spate dosare de doua palme si anii irositi ai fostilor proprietari. Nu mai putin de 18 asemenea cazuri au fost deja analizate de catre Curtea Europeana: in 17 dintre ele a dat castig de cauza fostilor proprietari si a pus Statul Roman la plata, iar cu ultimul sunt toate sansele sa se intample la fel. Daca pana acum Ion Iliescu si Vasile Manea Dragulin au fost considerati principalii responsabili pentru situatia in care s-a ajuns, despre judecatorii care au admis recursurile in anulare si au renationalizat imobilele nu s-a vorbit deloc. Adevarul a examinat toate cele 18 dosare si surprizele n-au intarziat sa apara. In primul rand, e de remarcat faptul ca in aceste procese apar cam aceiasi judecatori. In cele mai multe dintre ele, 11 la numar, am gasit numele judecatorului Dumitru Gazetovici, in 5 dintre acestea avand calitatea de presedinte de complet. Pe locul al doilea se situeaza judecatoarea Ecaterina Vorobciuc, cu 9 dosare, din care a prezidat trei. Un alt mare campion al renationalizarii fortate pare sa fi fost judecatorul Alexe Costache Ivanov, cel care, dupa revenirea PDSR la putere, a fost numit secretar de stat in Ministerul Justitiei. Acesta apare in 6 asemenea dosare, si in toate a fost presedinte al completului de judecata. Urmeaza, in ordine, judecatorii Andrei Selyem cu 7 dosare, dar ca simplu membru al completelor, Elena Osipenco, cu 6 dosare, Maria Rosu cu 5, Georgeta Firuleasa cu 3 si Elena Cean, Mircea Aron, Florin Ivan si Dimitrie Popescu, cu cate unul. O mentiune aparte merita judecatorul Ovidiu Zarnescu: acesta a facut parte din trei complete de judecata, insa de fiecare data a facut opinie separata, pledand pentru respingerea recursurilor in anulare formulate de catre procurorul general. Dintre sentintele pronuntate la Strasbourg, cele mai mari despagubiri s-au dat in cazul "Falcoianu contra Romania": nu mai putin de 743.000 de dolari, adica o treime din nota de plata intocmita pana acum. La o asa proprietate tentanta, nici judecatorii care au casat sentinta de retrocedare nu puteau fi oricine. Gasim nucleul dur de atunci din CSJ, tripleta Ivanov-Gazetovici-Vorobciuc. Si inca un amanunt: Costache Ivanov si Dumitru Gazetovici inca mai admiteau asemenea recursuri in anulare in noiembrie 1997, cand trecuse aproape un an de la schimbarea puterii si, implicit, a politicii privind restituirile, in sensul unei abordari mai europene. Nota de plata stransa pana acum este doar partiala. Zilele acestea tocmai a sosit la Ministerul Justitiei inca un dosar cu o speta identica: "Iordache contra Romania". Curtea l-a declarat admisibil si, date fiind precedentele, e de asteptat ca alte zeci, poate chiar sute de mii de euro, sa fie scosi de la buget. Bani pe care ii platim noi toti, si nu cei care chiar au impins lucrurile pana aici: Iliescu, Manea Dragulin si judecatorii pomeniti mai sus. Iar Istoria, cea despre care presedintele Iliescu spunea deunazi ca e singura responsabila, nu da semne ca s-ar grabi sa scoata vreun ban din buzunar.