Irak - doar inceputul?

Ieri a expirat ultimatumul acordat de Statele Unite lui Saddam Hussein in legatura cu renuntarea la armele de distrugere in masa. Raspunsul dictatorului irakian s-a materializat in 12.000 de pagini de

Ieri a expirat ultimatumul acordat de Statele Unite lui Saddam Hussein in legatura cu renuntarea la armele de distrugere in masa. Raspunsul dictatorului irakian s-a materializat in 12.000 de pagini de text trimise Natiunilor Unite, prin care Saddam incearca sa demonstreze ca nu detine asemenea arme. Disperarea liderului de la Bagdad este mare, daca a mers pana acolo incat si-a cerut scuze pentru invadarea Kuweitului in 1990 si a cerut acestui stat sa nu-i lase pe americani sa-l atace de pe teritoriul sau. Asistam, de fapt, la ultimele episoade ale unui lung si obositor joc diplomatic ce se va finaliza in zilele sau saptamanile urmatoare prin indepartarea lui Saddam Hussein de la putere. Probabil ca va incepe intai o campanie aeriana sustinuta, dupa care va urma interventia terestra la Bagdad. Din acel moment, nu mai este important daca Saddam personal va fi capturat sau ucis. In Irak se va instaura un nou regim, iar preluarea de facto a puterii in tara se va face treptat, chiar daca vor mai fi convulsii. Incet, dar sigur, Statele Unite au intrunit consensul international pentru declansarea acestui razboi. Aliatii europeni, chiar daca nu vor sprijini cu totii interventia asupra Irakului, macar nu se vor opune. Statele-cheie din regiune si-au modificat, la randul lor, pozitia de asta-vara. Turcia, chiar cu un partid islamist la putere, pare acum dispusa sa coopereze prin punerea la dispozitie a bazelor NATO de pe teritoriul sau. La randul sau, si Arabia Saudita pare sa coopereze cu SUA dupa scandalul printesei saudite care ar fi finantat din gros Al-Qaida. Probabil ca, pentru acest razboi, SUA vor cere si sprijinul formal al Romaniei si probabil ca Romania il va acorda. Tara noastra este invitata acum in NATO, are un statut special in fata Statelor Unite si este un participant activ la razboiul antiterorist. Pe langa argumentele politico-diplomatice, trebuie spus ca Romania mai are de recuperat peste doua miliarde de dolari de la Bagdad, bani imprumutati de Ceausescu lui Saddam si care nu vor fi platiti niciodata cata vreme Saddam ramane la putere. Or, un alt regim politic la Bagdad ar putea debloca platile cu prioritate pentru aliatii americanilor. Politica SUA fata de Irak ar putea fi considerata ca o politica a fortei. De fapt, aceasta este ultima solutie, dupa ce vreme de 12 ani au fost folosite toate mijloacele politice, diplomatice si economice pentru a-l convinge pe Saddam sa se supuna cerintelor internationale. Fara Saddam Hussein, lumea ar putea fi mai sigura. Dar, daca e sa analizam lista neagra intocmita de Departamentul de Stat, pe care sunt trecute in continuare tari precum Iranul, Libia, Yemenul, Sudanul sau Coreea de Nord, am putea trage concluzia ca si dupa campania din Irak lumea nu va fi mult mai sigura. Dupa prabusirea comunismului si incheierea "razboiului rece", exista acum pe pamant doua civilizatii care, in mod cert, trebuie sa faca mai mult pentru a se intelege si tolera reciproc: cea de tip occidental si cea de tip islamist. Diferentele sunt mari. Politic, Occidentul incurajeaza democratia, pluripartitismul, garanteaza libertatea individului si egalitatea tuturor oamenilor, indiferent de sex, religie si rasa, si merge pe separatia puterilor in statul laic. Islamismul are o alta scara a valorilor: impleteste religia cu statul, acorda barbatului un statut superior femeii, musulmanului un statut superior fata de orice alta religie si prefera conducerea autocratica. Si economic diferentele ideologice sunt fundamentale. Occidentul incurajeaza libera concurenta, tehnologia si se bazeaza pe civilizatia contractelor scrise. Islamul este traditionalist, cere bancilor sa nu ia dobanda pentru creditele acordate, bogatului sa dea automat o cota saracului, iar proprietarul pamantului sa primeasca automat noua zecimi din profit. Nici una din civilizatii nu ar trebui sa incerce sa se impuna cu forta in fata celeilalte. De altfel, atacurile lui Bin Laden impotriva SUA au urmarit exact provocarea unui razboi al civilizatiilor. Lucru care, in ciuda emotiilor de dupa 11 septembrie, nu s-a intamplat. America ramane deocamdata cel mai avansat model al democratiei multietnice si religioase. De altfel, Saddam Hussein insusi este un laic, si nu un fundamentalist religios. Totusi, potentialul exploziv al confruntarii acestor civilizatii trebuie luat in seama. Poate in primul rand prin a admite ca exista o problema. Un deceniu intreg in fosta Iugoslavie a fost un razboi pe care lumea l-a numit interetnic. Nimeni nu a luat in seama aspectele religioase ale confruntarii, nimeni nu a bagat de seama ca, etnic vorbind, nu erau practic diferente intre sarbii, croatii si musulmanii din Bosnia. Ca s-au confruntat practic acolo ortodocsii, catolicii si musulmanii. Statele Unite au facut cunoscut faptul ca in campania lor antiterorista vor declansa si un razboi asupra dictaturilor. Acest lucru nu inseamna insa ca cine nu se aseamana cu SUA si cu Occidentul va fi distrus. De fapt, ce incearca acum Washingtonul este mai degraba stabilirea peste tot in lume a unor regimuri cu care sa se poata dialoga, a unor regimuri pentru care terorismul, atacurile lase avand ca victime civili nevinovati sa nu mai fie politica de stat. Pur si simplu, America si lumea occidentala, care concentreaza 90 la suta din bogatia lumii de astazi, s-au saturat sa mai stea cu pistolul pe masa din pricina dictaturilor ce au supravietuit "razboiului rece" si au nevoie, pentru a se perpetua, de un razboi al civilizatiilor.