Instantele militare din Romania isi aroga competente pentru a judeca violuri, hotii, accidente ale celor in uniforma

* Mai mult, si civilii sunt judecati de tribunalul militar, daca la savarsirea unei fapte penale a participat si un militar

1.Instantele militare nu au dreptul de a judeca persoane civile. 2.Instantele militare judeca militarii doar pentru fapte savarsite de acestia in exercitarea necorespunzatoare a atributiilor de serviciu. Aceste doua principii fundamentale guverneaza activitatea instantelor militare din tarile Uniunii Europene in care exista asemenea institutii. In Romania - tara care aspira la statutul de membru al UE - situatia se prezinta exact pe dos: instantele militare cerceteaza si judeca civili (in cazul in care acestia au savarsit o infractiune alaturi de un militar), iar militarii sunt cercetati si judecati de instantele militare indiferent de natura infractiunii savarsite, fie ea amenintare, fals, viol, ucidere din culpa, furt, abuz de incredere etc. In termeni juridici, acest principiu se numeste stabilirea competentei de solutionare a cauzei dupa calitatea persoanei, ceea ce reprezinta o evidenta incalcare a principiului constitutional conform caruia toti cetatenii sunt egali in fata legii, fie ei militari sau civili. Este drept ca parchetele si tribunalele militare lucreaza cu aceleasi instrumente ca si instantele civile, respectiv Codul penal si Codul de procedura penala, dar tocmai acest fapt este un argument in plus in sensul reducerii competentelor instantelor militare. Acestea ar trebui sa solutioneze - conform normelor stabilite de UE - doar cauzele in care militarii sunt acuzati de savarsirea unor fapte care au directa legatura cu atributiile de serviciu, cum ar fi: dezertarea, calcarea de consemn, lovirea sau insulta superiorului, insubordonarea etc. Nulitate absoluta sau bresa pentru ofiterii superiori? Un colonel-infractor nu poate fi cercetat decat de un anchetator cu acelasi grad Cazuistica indica, fara dubiu, ca militarii - sau cel putin cei cu grade mari - sunt avantajati de existenta unor competente sporite a instantelor militare. Astfel, in anul 2000, in baza unei interpretari extrem de generoase a art. 18/1 din Codul penal privind pericolul social, procurorii militari au dispus scoaterea de sub urmarirea penala a 669 invinuiti. Beneficiarii respectivelor solutii au fost cadre ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului Justitiei. In acelasi an, cauzele ramase nesolutionate de catre procurorii militari s-au ridicat la cifra de 4730, ceea ce reprezinta mai mult de o treime din totalul dosarelor aflate "pe rol". Magistratii militari, fie ei procurori sau judecatori, au o dubla subordonare: fata de Ministerul Apararii Nationale si fata de Ministerul Justitiei. Ca urmare a subordonarii fata de MApN, s-a impus aberanta regula ca un militar sa nu poata fi cercetat decat de un magistrat militar cel putin egal in grad. Ei bine, aceasta regula a permis crearea unei brese prin care o serie de colonei si generali au reusit sa tergiverseze sau chiar sa castige un proces. Spre exemplu, dupa ce un procuror militar, avand gradul de maior, a lucrat aproape doi ani la un dosar avand ca inculpat un colonel, la sfarsitul cercetarii, avocatii acestuia au invocat exceptia nulitatii absolute pe motiv ca maiorul-anchetator era inferior in grad colonelului-inculpat. Cazul Cristian Bernevig ilustreaza cel mai bine faptul ca, adesea, instantele militare sunt blande cu ofiterii superiori. In anul 1997, colonelul Cristian Bernevig, la vremea respectiva sef al Directiei de Informatii Militare, conducea masina de serviciu Volkswagen Passat cu 140 km/h, in localitate, indreptandu-se spre Predeal. El a lovit un autoturism Cielo si a omorat cinci persoane. Instanta l-a condamnat pentru infractiunea de omor din culpa, dandu-i o pedeapsa de trei ani inchisoare cu suspendare. Ministerul Justitiei nu a facut nimic pentru reducerea competentelor tribunalelor militare Necesitatea reducerii competentelor instantelor militare este recunoscuta de catre Ministerul Justitiei, ministrul Rodica Stanoiu pronuntandu-se in acest sens inca de la inceputul mandatului. La randul sau, generalul de brigada Ion Panaitescu, seful Directiei Instantelor Militare, ne-a declarat urmatoarele: "In momentul de fata, se lucreaza la un proiect de lege privind organizarea parchetelor si instantelor militare, pornindu-se de la ideea scoaterii acestora de sub coordonarea MApN. De asemenea, vreau sa va semnalez preocuparea Ministerului Justitiei, in concordanta cu practica tarilor din Uniunea Europeana, de limitare a competentelor instantelor militare". Dupa cum se vede, preocupare exista, dar semne concrete de schimbare - ioc. Or, acest demers de limitare a jurisdictiei instantelor militare doar asupra faptelor savarsite de militari in legatura cu atributiile specifice nu este chiar atat de simplu. In principal, este vorba de modificarea a trei legi: Codul de procedura penala (care stabileste competenta tribunalului militar si a curtii militare de apel, precum si a parchetelor militare), Legea 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca si Legea 94/1993 pentru organizarea instantelor si parchetelor militare. Dupa cum se stie, insa, modificarea Codului de procedura penala si a Legii 92/1992 (prevazute si in programul de guvernare a PSD) sunt promise si asteptate de peste un an de zile. Care sunt limitele instantelor militare in tarile U.E. In Franta nu exista instante militare In tarile democratice, organele judiciare militare cerceteaza si judeca doar infractiunile specific militare. Mai mult, in unele tari - precum Franta - nu exista instante militare, legea spunand ca acestea se pot stabili numai pentru trupele care stationeaza sau opereaza in afara teritoriului republicii. In Germania, instantele militare judeca, in timp de pace, faptele comise de militari indreptate impotriva ordinii si disciplinei. Tribunalele militare din Portugalia au competenta de a judeca in materie penala crimele esentialmente militare. In Italia, potrivit prevederilor constitutionale, referitoare la magistratura, in timp de pace functioneaza tribunalele militare care au jurisdictie numai pentru infractiunile comise de personalul Fortelor Armate. Militarii englezi sunt judecati de instantele militare pentru incalcarea "legii serviciului militar" si pentru faptele prevazute de lege. Ungaria are procuratura militara, dar nu are tribunale militare. Fara comentarii. Cu ce-si pierd vremea magistratii militari Plutonierul Vasile Butean - cercetat de Parchetul Militar pentru zoofilie, respectiv agresarea unor vaci. Lacatusul Victor Oprea - judecat de Tribunalul Militar Constanta pentru ca a vandut benzina sustrasa din incinta unei unitati militare de un sofer-jandarm. Sergentul Gabriel Amariei si civilul Marian Panica - judecati de Tribunalul Militar Bucuresti pentru talharie. Sergentul major Matei Mihai si civilul Stefan Norel - cercetati de Parchetul Militar pentru trafic cu mercur alb. Militarul in termen Aurel Puchin - cercetat de Parchetul Militar Constanta pentru viol In ultimele sase luni ale anului trecut, O treime din condamnatii instantelor militare au fost civili Conform unei statistici de la Directia Instantelor Militare din cadrul Ministerului Justitiei, in ultimele sase luni ale anului trecut, instantele militare de la nivelul intregii tari au condamnat 336 de persoane, dintre care 218 militari si 118 civili. 79 de civili au fost condamnati de tribunalele militare pentru infractiuni contra avutului particular si alti 8 civili - pentru infractiuni contra persoanei. In privinta inculpatilor cu uniforma, statisticile releva faptul ca salariatii Ministerului de Interne reprezinta clientela cea mai fidela a instantelor militare, depasind cu mult salariatii MApN si ai serviciilor secrete Foto: Valeriu TANASOFF