Guvernul anunta din nou o ofensiva impotriva coruptiei

Adrian Nastase spune ca, in luna februarie, Executivul isi va asuma raspunderea pentru un pachet de legi anticoruptie

Daca ar fi sa ne luam dupa premierul Adrian Nastase, sedinta de ieri a Executivului va intra in istorie, iar ziua de 12 decembrie 2002 va marca inceputul unei ofensive fara precedent a luptei impotriva coruptiei. Este vorba de adoptarea "unei strategii consolidate", "a unui set de masuri concrete", care sa atace la radacina cauzele de generare a unor forme de coruptie. Chiar daca, potrivit sefului Guvernului, coruptia nu poate fi masurata si se bazeaza de multe ori doar pe suspiciuni, "am simtit nevoia sa restabilim increderea populatiei si a oamenilor de afaceri". Nu aceasta este insa singura motivatie. Deteriorarea imaginii Guvernului, in special pe plan extern, a fost recunoscuta de catre Adrian Nastase, coruptia fiind in topul criticilor organismelor europene. "Ofensiva impotriva coruptiei" se va concretiza intr-o actiune concertata la nivelul justitiei, administratiei publice si imbunatatirii mediului de afaceri. "Nu mergem pe taieri de capete sau pe o vanatoare de vrajitoare, care pot da rezultate doar pe termen scurt", a spus Nastase, precizand insa ca primele domenii vizate sunt sistemul vamal, politia si administratia publica. Sinteza actiunilor de accelerare a strategiei nationale anticoruptie se intinde pe nu mai putin de 35 de pagini, cu domeniile vizate, institutiile responsabile si termenele de indeplinire. Premierul a amintit dintre acestea infiintarea Oficiului national pentru protectia martorilor si instituirea unui sistem electronic unic de urmarire a cauzelor penale de coruptie in sistemul judiciar - asa-numitul "dosar cu numar unic". "Unele dintre dosare dispar pe traseul Politie - Parchet - Instanta si din acest motiv unii infractori reusesc sa scape nepedepsiti", a motivat premierul aceasta masura. Alte masuri se refera la restructurarea corpului functionarilor publici (prin impartirea lor pe ranguri si adoptarea unui cod de conduita pentru acestia), infiintarea unui ghiseu unic la toate nivelurile administratiei publice si introducerea cartilor electronice de identitate. Un rol deosebit in imbunatatirea mediului de afaceri va reveni Ministerului Finantelor, care va elabora codul fiscal si de procedura fiscala, se va ocupa de masurile de arbitraj comercial, de unificarea colectarii veniturilor la buget si de infiintarea unui oficiu unic pentru achizitiile publice. "Transparenta va fi forma cea mai potrivita pentru a lupta impotriva coruptiei si vom incerca sa facem acest lucru printr-un parteneriat cu mass-media, populatia, Parlamentul, PNA si organizatiile non-guvernamentale", a mai spus premierul. Acesta a precizat ca reprezentantii presei vor fi invitati sa asiste la negocierile de reesalonare a datoriilor si la licitatiile organizate de catre institutiile publice, astfel incat cei care scriu despre aceste evenimente sa fie direct in cunostinta de cauza. "In ceea ce ii priveste pe marii datornici la buget, avem doua variante: ori ii ducem pe toti si ii impuscam pe stadioane, fie sa incercam sa gasim impreuna o solutie sa-si plateasca datoriile", a mai spus Nastase. Dand ca exemplu recentul caz de presa "Rodica Stanoiu - Petrom", un jurnalist l-a intrebat pe premier daca vointa politica a Guvernului este de a merge pana la capat si in cazurile de coruptie de care sunt suspectati reprezentanti de frunte ai Executivului si ai PSD, si daca se va tine cont si de semnalarile din presa privind unele suspiciuni in acest sens. Premierul a raspuns ca, in cazul respectiv, semnalele din presa nu au fost corecte, adaugand apoi: "Ne cunoastem de multa vreme (n.r. - premierul si reprezentantul mass-media) si nu-mi puneti astfel de intrebari pentru ca s-ar putea chiar sa va raspund". Dincolo de acest moment, premierul a facut si un anunt-surpriza: Guvernul a acceptat propunerea PD de a-si asuma raspunderea pentru un pachet de legi anticoruptie. "Ideea PD ni se pare foarte buna si, de aceea, in luna februarie a anului viitor, ni-l vom asuma in Parlament", a concluzionat seful Executivului. Pentru ca "Strategia anticoruptie" sa poata fi aplicata, ar trebui schimbat intregul sistem de lucru al aparatului de stat Potrivit rezultatelor unui test asupra "rezistentei la coruptie", facut pe un esantion de 82 de cadre din Ministerul de Interne, doar 25% din slujbasii legii "au manifestat integritate profesionala". In 35% din cazuri, cei testati s-au dovedit "vulnerabili la coruptie". Rezultatele testului sunt enumerate intre argumentele pe baza carora, ieri, guvernul a adoptat programul de "Masuri pentru accelerarea aplicarii strategiei nationale de lupta impotriva coruptiei" - un document de 100 de pagini in care Puterea enumera actiunile pe care trebuie sa le intreprinda pentru a mai diminua efectele legii bunului plac, care domneste printre slujbasii statului. Programul e structurat pe trei mari directii - cele de-a lungul carora coruptia sapa adanc in interesul general. E vorba de Justitie, Administratie Publica si Mediul de afaceri. Dincolo de colectia de deziderate care paraziteaza programul guvernului, cateva masuri anuntate pentru viitorul apropiat se anunta a fi premiere in legislatia romaneasca. Astfel, in zona Justitiei, guvernul a hotarat sa infiinteze, pana in iunie 2003, Oficiul National de Protectie a Martorului, precum si structurile pentru functionarea investigatorului acoperit. O buna idee ar fi si instituirea unui sistem electronic de urmarire - intr-un dosar cu numar unic la politie, parchete si instante - a cauzelor penale, fapt ce ar impiedica ratacirea si tergiversarea dosarelor, si pe care guvernul isi propune sa-l puna la punct in primul trimestru al anului viitor. In privinta administratiei locale, unde lucrurile sunt, practic, la cheremul aparatului administrativ local, o masura pe care guvernul a decis s-o puna fara amanare in practica este interdictia - nu doar pentru functionarii publici, dar si pentru nevestele si rudele acestora - de a avea contracte comerciale private cu societatile de stat sau regiile pe care le reprezinta. Iar in privinta restrangerii birocratiei - mare consumatoare de spaga -, planul guvernului prevede infiintarea "Ghiseului unic" la nivelul tuturor autoritatilor publice, lucru care s-ar putea petrece undeva dincolo de jumatatea anului viitor. Strategia anticoruptie se apleaca si asupra mediului de afaceri, intre masuri numarandu-se constituirea Oficiului Unic National de Achizitii Publice, precum si elaborarea unui raport de evaluare privind controalele post-privatizare. Merita mentionata si o interesanta tentativa de transparenta in privinta reesalonarilor si scutirilor de datorii la buget, unde guvernul a hotarat sa implice si Parlamentul in procesul de decizie. Dincolo de aceste masuri, planul guvernului abunda insa in deziderate si generalitati: "functionarul public nu va urmari obtinerea de foloase", "evaluarea corecta si transparenta, promovarea pe merit" a functionarilor, care e bine "sa nu foloseasca pozitia oficiala pentru a influenta anchete administrative", la care se adauga "punerea in practica a unor planuri de actiune care vizeaza marii datornici la buget" si "introducerea in dezbaterea publica a unor notiuni de masurare a coruptiei". Ceea ce planul nu spune cum anume s-ar putea rezolva, si asta tine de marea coruptie, este influenta asupra Justitiei a unor oameni care se afla deasupra legii. Nici o aluzie la baronii locali - cei care fac in teritoriu si coruptia, si anticoruptia. Nici un cuvintel despre coruptia care scapa de strategia guvernului ascunzandu-se sub imunitatea parlamentara. Nici o vorba despre "coruptia din lege" - cum e cazul declararii ca secret fiscal a iertarii lor de datorii pentru clientii politici. Iar fara masuri radicale in privinta marii coruptii, strategia de accelerare a anticoruptiei nu va fi mai mult decat strategia de accelerare a privatizarii, lansata cu surle, cu ani in urma, de guvernul Vacaroiu. Adica un set de propozitii frumoase, care, daca ar fi puse in practica, ar schimba nu doar climatul social, ci chiar guvernul.