"Focul viu" din Subcarpatii Buzaului - un fenomen nemaivazut si o aventura de rupt Dacia in doua

"Focul Viu? E pe-aici... da' cred ca s-a stins demult..." Nenea de la atelierul auto isi da sapca pe ceafa, usor nedumerit. Nu e singurul din zona care nu stie sa dea indicatii precise in legatura cu

"Focul Viu? E pe-aici... da' cred ca s-a stins demult..." Nenea de la atelierul auto isi da sapca pe ceafa, usor nedumerit. Nu e singurul din zona care nu stie sa dea indicatii precise in legatura cu localizarea rezervatiei naturale "Focul Viu" din judetul Buzau. In atlase si enciclopedii geografice, autorii doar descriu fenomenul, fara detalii despre cum se poate ajunge acolo. Astfel, se consemneaza ca "Focul Viu" se afla in vecinatatea satului Terca, comuna Lopatari, situata in Subcarpatii Buzaului. La locul cu pricina, gazele naturale ies la suprafata prin fisurile scoartei terestre, arzand cu flacari ce se ridica pana la jumatate de metru inaltime. Flacarile nu sunt vizibile cand presiunea cu care ies gazele e mica. Pe harta, drumul spre obiectiv e cat se poate de clar: din DN 10, Buzau-Nehoiu, se desprinde pe partea dreapta soseaua spre Berca si spre Vulcanii Noroiosi. Perfect: drumul pentru Vulcani se continua spre Focul Viu. Pe teren, insa, situatia e cat se poate de confuza. Cum iesi din DN 10, ajungi la o raspantie. Un indicator informeaza ca la Vulcani se ajunge si daca faci la dreapta, si daca o iei la stanga. Optam pentru drumul din stanga, in virtutea indicatiilor unor binevoitori. Drumul e asfaltat la inceput, apoi doar pe portiuni. Dupa hurducaturi prin gropanele soselei, intr-un peisaj semi-arid, ajungem la Vulcanii Mici. N-am fi ghicit asta in veci, daca nu zaream, o inscriptie de mana - "V. Mici" - pe zidul unei case darapanate. Intrebam un sofer de tractor daca drumul continua spre Focul Viu. Omul spune ca trebuie sa ajungem in Arbanasi. Nu reiese asa ceva din atlasul turistic, dar soferul e pamantean, cu siguranta ca stie mai bine. A inceput sa picure, soseaua colbuita se mocirleste de-a binelea. Drumul se bifurca de mai multe ori, nici un indicator, nimeni care sa poata da vreo informatie. Dacia derapeaza periculos pe sleauri, ca sa se innamoleasca definitiv pe un drumeag in panta. Cale-ntoarsa pana la primul palc de case. Dupa ce intrebam in mai multe gospodarii, reiese ca ne-am orientat gresit: la raspantia dinspre Berca, trebuia s-o facem la dreapta, spre Sapoca, nu spre stanga, cum am fost indrumati. De la Sapoca, drumul urca pe serpentine pana la Lopatari; de acolo, distractia se continua per pedes, cale de vreo 2-3 kilometri. Nimeni nu stie daca Focul e vizibil ori daca s-a stins. Ploua de-a binelea acum si sta sa se intunece; daca si drumul spre Lopatari e la fel de bun ca acelea pe care le-am strabatut pana acum, riscam sa ramanem de caruta. Asa ca, inapoi spre Bucuresti, cu promisiunea sa revenim la vara. Mic popas la un service auto: rulmentii de la o roata sunt praf, reparatia face ceva peste 300.000 lei.