Europa amana sine die inceperea negocierilor cu Turcia

Furiosi, liderii islamisti turci acuza Uniunea de discriminare

"Eternul candidat" tinut, mereu, la portile UE, Turcia este singura tara care pleaca de la Copenhaga dezamagita si nemultumita. Cei 15 au amanat, din nou, ieri, fixarea unei date ferme pentru inceperea negocierilor de aderare cu Ankara. Cazul Turciei urmeaza sa fie luat in discutie la o reuniune a liderilor UE in decembrie 2004, cand membrii UE (atunci, 25 la numar) vor evalua din nou daca aceasta tara respecta in totalitate criteriile politice necesare aderarii la UE si vor trebui sa decida daca deschid sau nu negocierile cu guvernul turc. Nu se mentioneaza nici o data orientativa pentru inceperea negocierilor (desi a existat o propunere franco-germana care sugera inceperea conditionata a negocierilor in ianuarie 2005), nu se acorda, din nou, nici o garantie ca asteptarea Ankarei de mai bine de patruzeci de ani la portile UE ar putea lua sfarsit... Obisnuitele formulari politicoase si vagi, absolut neangajante, ca Turcia este un candidat serios la UE, au reusit sa-i aduca la capatul rabdarii pe ambitiosii lideri islamisti de la Ankara, care sperau sa profite de conjunctura internationala pentru a forta o intrare in Uniune. Desi Cei 15 au avut de infruntat, in ultimele zile, puternice presiuni din partea Statelor Unite (insusi secretarul de stat Colin Powell a insistat in favoarea Turciei), carora li s-au raliat "satelitii europeni" ai Americii - Marea Britanie, Italia si Spania decizia finala nu a dat castig de cauza Ankarei. Majoritatea liderilor europeni - in frunte cu nucleul dur franco-german, format din Jacques Chirac si Gerhard Schroeder - au ajuns la concluzia ca, in ciuda pozitiei sale - cheie in campania antiirakiana, Turcia n-are ce cauta in Uniunea Europeana. S-a adaugat "deocamdata", de dragul corectitudinii politice, si de teama asumarii complicatiilor ce ar deriva dintr-o respingere prea brutala a candidaturii turce. De fapt, toata lumea pare sa-i dea dreptate (neoficial, insa) presedintelui Conventiei pentru Viitorul Europei, Valery Giscard d'Estaing, care a spus raspicat ca Turcia, ca stat musulman avand majoritatea teritoriului in afara continentului european, nu impartaseste suficiente valori europene si n-ar trebui integrat in Uniune, ci cooptat intr-un parteneriat strategic. Oficial, s-a cerut cabinetului de la Ankara "sa accelereze procesul reformelor democratice", pentru a putea indeplini criteriile politice de la Copenhaga, in lipsa carora nu se pot deschide negocieri de aderare la UE. Asa cum era de asteptat, liderii turci au fost furiosi; in culisele reuniunii de la Copenhaga si in afara lor s-au rostit cuvinte grele, s-au facut reprosuri si insinuari. Premierul turc Abdullah Gul a vorbit despre "discriminare inacceptabila" la adresa Turciei, si a lasat sa se inteleaga ca, in aceste conditii, tara sa nu va coopera cu UE pentru ajungerea la un acord in privinta Ciprului. Ziarele turcesti de ieri citau oficiali din guvernul de la Ankara care amenintau cu boicotarea firmelor franceze si germane, in semn de represalii fata de "discriminarea de la Copenhaga". Presedintele francez a replicat imediat, acuzand Turcia de "santaj". "Adevaratul santajist este Chirac", ar fi raspuns Abdullah Gul, tot prin intermediul presei. In a doua parte a zilei, spiritele pareau sa se mai linisteasca. Membrii delegatiei turce pareau sa se fi resemnat cu noua amanare si incepusera sa dea declaratii linistitoare: Turcia va accelera procesul de reforme pentru a putea incepe negocierile de aderare "cat de curand posibil".